Sărbătoarea Paştelui – obiceiuri din întreaga lume

19 aprilie 2020, ora 08:00, in categoria Cultural, Maria Dumitrache, Sfinte sarbatori

Sărbătoarea Paştelui, cunoscută şi ca Învierea Domnului, este una dintre cele mai mari sărbători ale anului. Obiceiurile sunt cele care dau un farmec aparte acestei sărbători, în fiecare zonă a ţării sau colţ al lumii.

La români, sărbătoarea Paştelui, este cea mai mare sărbătoare a creştinilor ortodcşi, fiind celebrată cu smerenie, în fiecare an. Aceasta este ziua în care, casa trebuie să fie curată, masa trebuie încărcată cu bucate alese specifice (cozonaci, ouă roşii, vin, produse din carne de miel, fiecare dintre acestea având o semnificaţie aparte). Omul trebuie să fie liniştit, cu sufletul curat şi împăcat.

Nu peste tot în lume însă, această sărbătoare respecta aceleaşi tradiţii. În Belgia, copiii urmăresc să îl vadă pe bătrânul ce zboară până la Roma, pentru a le aduce ouă de la Papa.
În Bulgaria, există obiceiul ca, în ziua de Paşte, fiecare membru al familiei aruncă oul de la unul la celălalt. Cel care ajunge la finalul jocului cu oul întreg, este cel care va avea cel mai mult succes în acest an. Ciocnitul (obicei existent şi în tradiţia românească) se face numai înainte mesei tradiţionale. Un ou trebuie neapărat ciocnit de peretele bisericii. Tot ei au obiceiul ca cea mai în vârstă femeie din familie să mângâie obrajii copiilor cu primul ou vopsit, astfel ei fiind fericiţi şi sănătoşi tot anul.

În China, încă de acum 3000 de ani încoace, ouăle de Paşte sunt considerate sacre, adevărate simboluri ale fertilităţii şi primăverii, motiv pentru care, acestea sunt dăruite semenilor în cadrul unor petreceri pline de veselie.

În Franţa, în dimineaţa Paştelui, se bat clopotele în semn că, Domnul a înviat. La auzul clopotelor, oamenii se îmbrăţişează în semn de bucurie. La trezire, copiii caută prin camere sau prin grădină ouăle ascunse de părinţi. Se spune că cel ce va găsi mai multe, va avea noroc. În unele zone ale Franţei, legendele spun că aceste ouă sunt sunt aduse de la Roma, într-o trăsură trasă de patru cai albi.

În unele zone din Germania, de Paşte, se ard brazii ce au fost împodobiţi de Crăciun. Focul se face într-un loc special, tradiţia spunând că flăcările acestuia vor alunga ultimele semne ale iernii făcând loc primăverii.

Paştele se sărbătoreşte până şi în Hawaii. Aici oamenii credeau în trecut ca lumea a fost creată dintr-un ou uriaş, gălbenuşul acestuia fiind de fapt soarele de astăzi. Când oul a fost spart, micile bucăţele împrăştiate au format de fapt insulele din Hawaii.

În Polonia există obiceiului udatului. Oamenii aruncă cu apă unii pe alţii pentru a fi sănătoşi. Tot aici masa este decorată de Paşte cu frunze verzi, mâncarea tradiţională fiind aşezată direct pe acestea.

Semnificaţia iepuraşului de Paşte

Se ştie că încă din cele mai străvechi timpuri, iepuraşul era considerat cel mai fertil animal, simbolizând şi noua viaţă ce apărea o dată cu sosirea primăverii când toată natura se trezea din amorţeala iernii. Se pare că, originea renumitului iepuraş de Paşte, se găseşte în Germania anilor 1500. Primii iepuraşi decorativi comestibili, au fost făcuţi tot în Germania în anul 1800 şi aveau în compoziţie zahăr şi foaie de plăcintă. Simbolul iepuraşului de Paşte, precum şi poveştile potrivit cărora acesta aduce cadouri copiilor cuminţi au fost răspândite în întreaga lume de către germanii ce se stabileau în diferite colţuri ale lumii, purtând cu sine tradiţiile ţării de origine.

Sursa:
robbybubble.ro

Autor: Maria Dumitrache

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: