Să scriem corect româneşte este obligatoriu!

11 ianuarie 2018, ora 18:00, in categoria Sfaturi utile

În mod cert sistemul de învăţământ nu răspunde nevoilor actuale ale pieţei de muncă. Asta se poate observa lesne prin faptul că mulţi absolvenţi nu îşi găsesc de lucru pe posturi potrivite specializărilor lor.

Sursa foto: istoriiregasite.wordpress.com

Acest lucru se întâmplă din mai multe motive. Unul, lipsa cererii de atât de mulţi specialişti în respectivele domenii. Al doilea, după părerea mea la fel de important ca şi primul, o parte din absolvenţii care nu îşi găsesc de lucru nu se ridică la nivelul cerut de piaţa muncii pentru un absolvent de studii superioare în respectivul domeniu.

Primul caz vine ca urmare a faptului că piaţa de lucru e într-o continuă tranformare şi în mod evident nu este posibil ca o meserie să fie disponibilă în aceiaşi termeni după 50 de ani în care s-au produs atât de multe descoperiri şi schimbări atât pe plan social cât şi ştiinţific. Dar cel de-al doilea caz, cel al eşecului studenţilor de a se ridica la nivelul cerut de angajator, este cauză a mai mulţi factori.

Unul ar fi neconcordanţa materiilor cu actualitatea. S-a mai dezbătut acest lucru, nu voi insista prea mult pe acest argument. Dar în momentul în care studentul vede că materia predată face referire la secolul XVIII iar noi suntem în secolul XXI, unde avem tot soiul de gadget-uri care ne aduc la îndemână toate acele informaţii pe care profesorul ne pune să le memorăm pe de rost, unii se întreabă pentru ce oare să înveţe toată polologhia, când pot frumos să se folosească de performanţele tehnologice pentru a copia la examen fără să fie prins. Şi iată cum, mergând pe calea „tradiţională”, cea a dictatului şi reproducerii în masă a unui text vechi, face două rele. În loc să avem o materie proaspătă, la zi, avem una depăşită, la care se şi poate avea acces cu doar două click-uri.

Articolul meu nu militează pentru a nu învăţa materiile tradiţionale. Eu chiar doresc să se studieze şi istoria şi evoluţia specializărilor în şcoli. În schimb metoda ar putea fi îmbunătăţită. Dar nu e suficient. Trebuie să fim la curent cu tot ce e nou aşa cum suntem la curent cu toate noutăţile din showbiz de pildă. În timp ce showbiz-ul nu hrăneşte pe nimeni (poate pe cei care lucrează la publicaţie) şi nu creşte inteligenţa, actualitatea în rândul disciplinelor este vitală!

Aşa că să nu se mai spună doar că studenţii nu îşi găsesc de lucru pentru că nu e cerere.

Un alt argument: sunt domenii unde există cerere şi oamenii nu sunt competenţi la absolvirea facultăţii.
Dacă de pildă un jurnalist, care în mod prezumtiv a trecut pe la Litere, nu conjugă banalul verb „a fi” corect, scrie cu greşeli de ortografie, dezacorduri între subiect şi predicat, greşeli din care se vede clar că nu a înţeles gramatica limbii române, ce pretenţii să aibă cineva că acela ştie limba engleză (mai) bine? Îmi permit să numesc aceste exemple pentru că sunt în cunoştinţă de cauză şi pentru că sunt şi cele mai izbitoare. Greşelile din limba română sunt la tot pasul şi puternic mediatizate, până ce intră în uz.

Şi totuşi, nu ar trebui ca doar filologii să scrie corect româneşte…

 

Autor: MARIA ŞTEFANIAN

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: