„Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!”. După 25 de ani de la momentul în care acest slogan a fost rostit prima dată, marţi seara, aceleaşi cuvinte au răsunat din nou în Piaţa Operei. Aproape 200 de timişoreni s-au adunat, într-un protest paşnic, de solidaritate cu diaspora, care în duminica alegerilor prezidenţiale s-a văzut înfrânsă de sistem.

„Eu i-am rugat pe toţi cei care vin să nu manifestăm, ci să stăm la coadă. Dacă românii din străinătate au putut să stea la coadă pentru noi, să stăm şi noi la coadă pentru ei”, a povestit pentru gândulClaudiu Marian, iniţiatorul evenimentului.

Iniţiativa sa a căpătat contur însă chiar de pe 2 noiembrie. Văzând ce se întâmplă peste graniţe, la Paris, Londra, Munchen, dar şi la Bucureşti, unde oamenii protestau deja, bărbatul a dat câteva telefoane.

„Am zis că trebuie să arătăm şi noi că suntem solidari. Am făcut atunci ad-hoc, rapid, o acţiune, am sunat lumea să iasă în stradă. Ne-am adunat aproximativ 40, dar toţi s-au plâns că a fost foarte din scurt totul”, a explicat el.

„Aşa că m-am gândit să facem o nouă manifestare, ca să avem timp să adunăm lumea. Aşadar, marţi, 4 noiembrie, la ora 19:00 am ieşit din nou. Eu am chemat câţiva oameni, dar vestea s-a dus mai departe pe Facebook şi confirmaseră că vin vreo 2.000… Nu au venit chiar atât de mulţi, au venit vreo 200, dar e bine că au venit! E bine că timişorenii au prins curaj să spună ce vor şi să îşi apere punctele de vedere! Au învăţat din nou să fie solidari!”, a adăugat Claudiu.

Chiar dacă unii au stigat lozinici împotriva Guvernului Ponta, ideea a fost însă alta, explică timişoreanul.

„Nu am vrut să găsim vinovaţi… Toţi suntem vinovaţi, pentru că şi din cauza noastră, mai mult sau mai puţin, s-a ajuns aici: prin indiferenţă, prin nepăsare, prin lasă că merge, lasă că n-o să fie aşa de rău… Aşa s-a ajuns aici! Noi am vrut să manifestăm împotriva guvernanţilor la modul general, al modului în care înţeleg ei să ne conducă şi să ne respecte pe noi, cei care i-am pus acolo, în fruntea noastră”, a precizat acesta.

Pentru Timişoara nu a fost însă decât începutul. Sâmbătă, 8 noiembrie, un nou protest va avea loc, de la ora 18:00. Motivele sunt aceleaşi: organizarea defectuoasă a primului tur al alegerilor prezidenţiale şi lipsa de repect pe care  politicienii o arată electorilor, a explicat Edwin Sebastian Marc, unui dintre organizatori.

„Eu şi tineretul român suntem frustraţi! Practic, am fost înjuraţi în faţă cu această manieră de organizare a unor alegeri democrate! Mi se pare inadmisibil să faci un asemenea abuz în Europa, unde oamenii ne privesc şi ne judecă. Este inacceptabil! Dacă noi nu ne vom uni şi nu ne vom spune părerea, nu se va schimba absolut nimic şi vom rămâne pe aceeaşi linie de plutire pe care suntem de la Revoluţie şi până azi”, a spus el.

Iurie Vlasov, Iaşi: „Mesajul nostru va fi unul de susţinere a diasporei, nu vrem să se înţeleagă că suntem doar opoziţia lui Ponta”

La fel se va întâmpla, sâmbătă, şi la Iaşi. Unul dintre iniţiatorii protestului de sâmbătă, Iurie Vlasov, s-a confruntat el însuşi problema lipsei secţiilor de vot pentru românii din străinătate.

„Până acum 6 luni, am fost diaspora, am fost plecat 12 ani în Italia”, a povestit el pentru gândul. „Am stat la cozile din Milano, ştiu foarte bine cum e! În 2009, am fost observator independent la secţia de votare din Genova. Şi atunci organizarea a fost foarte slabă: erau doar trei ştampile, doamna consul onorific, « sărmana », nu înţelegea nimic, nu ştia ce să facă, cum să facă… Şi atunci au fost dezorganizaţi, diferenţa e că acum au primit ordine să fie dezorganizaţi”, a spus el.

Aşa că, acum, Iurie s-a decis să ia totul în propriile mâini: „A mai fost o încercare de protest şi pe 3 noiembrie, dar atunci au venit vreo 50 de oameni. Atunci nu am fost eu organizatorul, dar apoi, după ce am văzut ce au făcut, ei, am decis să mă ocup eu de tot. Acum vrem să fim mai bine organizaţi. Nu vom scanda nimic antipolitic… ceea ce ne deranjează, de fapt, este modul în care au fost trataţi studenţii la Bucureşti, Cluj, dar şi diaspora”, a explicat el. „Mesajul nostru ar fi unul de susţinere a diasporei, nu vrem să se înţeleagă că suntem doar opoziţia lui Ponta. Eu sunt apolitic, pentru mine contează viitorul ţării! O să fie o plimbare paşnică de la Prefectură până la Primărie, vom scanda pentru a arăta că Moldova susţine votul liber şi pentru că vrem să înţeleagă şi cealaltă parte a României că Moldova nu mai este toată « roşie »”, a spus Iurie Vlasov în cele din urmă.

Ionuţ Deneş, Cluj: „Sâmbătă vrem să arătăm că Ardealul rămâne cu capul pe umeri”

Clujenii vor ieşi, de asemenea, să protesteze sâmbătă, 8 noiembrie. Marşul va începe la ora 17:30, în Piaţa Unirii şi se va desfăşura mai departe pe traseul Bd. Eroilor (pietonal) – Str. Baba Novac – Bd. 21 Decembrie – Piaţa Unirii (partea de est) – Eroilor, a precizat pentru gândul Ionuţ Deneş, unul dintre organizatori.

„Am fost la Primărie, am cerut aprobare, am strâns şi voluntari, am discutat cu Jandarmeria, eu şi colegii mei ne-am ocupat de tot procesul acesta legat de organizare. Iar sâmbătă vrem să arătăm că Ardealul rămâne cu capul pe umeri”, a afirmat el.

Un protest similar este anunţat şi la Oradea. Se va desfăşura sâmbătă, de la ora 16:00, în Piaţa Unirii. Deşi nu se consideră „iniţiatoarea” evenimentului, Cristiana Diana a fost una dintre persoanele care s-au ocupat de obţinerea autorizaţiei.

„Nu sunt iniţiator, ci mai degrabă un susţinător fervent al dreptului democratic de-a ieşi în stradă Am acceptat, în calitate de cetăţean care-şi vrea drepturile respectate, să merg să obţin autorizaţia pentru protest, dar cam atât”, a explicat ea pentru gândul. „Nu-mi prea place să fiu în centrul atenţiei sau să fiu responsabilă pentru atâţia oameni, fiindcă nu mă consider un lider, dar dacă am văzut că toată lumea vorbea şi nu voia să facă nimic, am zis că hai că fac eu!”, îşi aminteste Cristiana.

Ce a determinat-o să ia atitudine? „Paharul s-a umplut când am văzut ce au păţit oamenii care au vrut să-şi exercite dreptul democratic la vot, în special cei din diaspora, dar şi studenţii din Bucureşti sau din Cluj. Practic, asta am şi declarat la primărie: că va fi o manifestare de solidaritate faţă de votanţii din diaspora. Dar, bineînţeles, cu ocazia asta, vom manifesta şi împotriva abuzurilor guvernului Ponta”, a explicat ea în cele din urmă.

Protest şi în Bucureşti

Un eveniment online ce anunţă un protest de solidaritate cu diaspora a fost creat şi pentru Bucureşti. Deocamdată, aproximativ 500 de persoane şi-au anunţat prezenţa. Printre iniţiatori, un român stabilit în Frankfurt, care duminica trecută a stat 7 ore la coadă pentru a putea pune ştampila pe buletinul de vot.

„Alegerile democratice sunt forma cetăţeanului de exprimare a opiniei lui democratice faţă de conducătorii lui. Eu nu accept scuzele tovarăşului Corlăţean! Nu se poate ca după 25 de ani de aşa-zisă democraţie să existe asemenea nereguli! Eu a trebuit să conduc 200 de kilometri până la Bonn”, a afirmat el.

Manifestări similare vor mai avea loc sâmbătă şi la Reşiţa, Braşov, Constanţa şi Arad. În acest din urmă oraş un protest este programat şi pe 15 noiembrie, cu o zi înainte de al doilea tur de scrutin. Contactat de gândul, organizatorul cerut însă să rămână sub anonimat.

„Am trista amintire a evenimentelor din 2012. Abuzurile la care am fost supuşi atunci mă obligă să-mi iau măsuri de protecţie”, a explicat el. „În 2012, piaţa centrală a Aradului era împânzită de jandarmi şi erau filtre pe străzile adiacente. Cam ca într-un stat poliţienesc. Au fost aplicate nenumărate amenzi. S-au făcut abuzuri care, din păcate, au fost prea puţin mediatizate. Ştiu cazuri în care în procesul verbal au fost trecuţi martori din judeţe îndepărtate ale ţării, pentru a împiedica sau descuraja contestarea lor. Organizatorii sunt primii luaţi la ochi”, şi-a motivat el gestul.

Totuşi, a decis să se implice într-o astfel de acţiune civică pentru că „democraţia e în pericol”, a spus arădeanul.

„Nu sunt partizanul, reprezentantul sau membrul niciunui partid sau organizaţie politică. În 2012 protestam împotriva regimului Băsescu. Am luat decizia de a mă implica în această acţiune civică pentru că trăiesc în România şi democraţia e în pericol. Împiecarea diasporei să voteze, e un atac extrem de grav la adresa democraţiei. Încă trăim într-un stat european, care şi-a câştigat drepturile cu sacrificii umane”, a afirmat el. „Consider că e de datoria noastră, a cetăţenilor, de a lua atitudine împotriva pericolului reprezentat de Victor Ponta. Dreptul de a vota e unul printre puţinele drepturi care le mai aveam! (…) Din păcate lozinca « Jos comunismul » e încă actuală. Mare păcat că trebuie să comemorăm căderea comunismului cu aceeaşi lozincă”, a adăugat el în final.

Proteste “sub umbrelă” la Paris

Iniţiativă au luat însă şi românii de peste graniţe. La începutul săptămânii, aproape 100 de persoane au protestat în faţa Ambasadei de la Paris, cerând să le fie respectat dreptul garantat de Constituţie: acela de a-şi exprima votul.

Cristina Chiş şi Alexandru Urdaş, cei doi tineri care s-au numărat printre organizatori, au transmis un mesaj de ajutor celor rămaşi acasă şi autorităţilor care ar trebui să le ofere sprijin.

„Mă simt rănită, mă simt prost pentru ce s-a întâmplat duminică, dar sunt bucuroasă totuşi să văd câţi oameni s-au mobilizat pentru aceeaşi cauză”, a spus Cristina într-un interviu acordat gândul.

Articol preluat integral de pe www.vreaupresedinte.gandul.info