Rodia – simbol al fertilitatii, abundentei si norocului
8 noiembrie 2018, ora 10:30, in categoria MIHAELA DOBRESCU, Sanatate, Sfaturi utile
Fructul de rodiu are diverse portiuni interne ce indeplinesc functiunea de „placenta” a semintelor (in jur de 600 pentru un fruct). La unele varietati semintele sunt inconjurate de o pulpa translucida, colorata de la alb la rosu rubiniu, mai mult sau mai putin acidulata si, la varietatile cu fructe comestibile, dulce si parfumata.
Exista si o varietate pitica a rodiului (Punica granatum nana), caracteristica fiind dimensiunea sa foarte mica, in orice parte a plantei (inaltimea tulpinii, lungimea si latimea frunzelor, a florilor si a fructelor). Fructele insa nu sunt comestibile, fiind lipsite de dulceata, in schimb sunt acide si astringente. Aceasta varietate este folosita doar pentru Bonsai, deci ca mica planta decorativa in ghiveci.
Cultivarea rodiului nu ridica probleme de relief. Planta este rezistenta la verile aride si la temperaturile tipice iernilor mediteraneene. in aceste conditiuni, devine extrem de rezistenta la orice tip de boli. Doar intr-un ambient neadaptat, excesiv de umed sau ploios in timpul verii, radacinile sale pot sa putrezeasca.
Singura pretentie a plantei se refera la cultivarea ei intr-un ambient uscat si bine drenat, cu lumizitate crescuta. Nu are pretentii privind solul. Desigur, pentru o productie fructifera ridicata este necesara o adancime suficienta a solului, caruia sa i se furnizeze, in mod moderat, un ingrasamant organic sau gunoi matur de grajd, adminsitrat la sfarsitul iernii. Irigarile de urgenta sunt utile doar in cazul unei extreme perioade secetoase, cu un sol specific desetrului sau prea putin adanc.
Rodiul se inmulteste cel mai des prin butasi: se efectueaza cu o parte din ramuri sau de radacini. Se mai multiplica si prin lastarii cu radacini, ce cresc la baza trunchiului plantei adulte. Multiplicarea prin seminte nu este utilizata prea des, deoarece planta ce se obtine isi va mentine greu catacreristicile plantei-mama.
Daca rodiul este lasat liber, adica sa creasca in mod natural, produce multe ramuri, primind un aspect de tufa. Dar, prin efectuarea unor tunderi bine gandite, poate lua forma dorita. in gradini,
O traditie veche considera ca boabele rosii ale rodiei reprezinta simbolul fertilitatii si al norocului. Din acest motiv, cu anumite ocazii (nunti, botezuri, diferite sarbatori familiale), aceste boabe dulci se folosesc din abundenta.
● In momentul alegerii fructului din magazinele alimentare este important sa se verifice daca prezinta o coaja intacta. Grosimea acesteia, spongioasa la atingere, are darul de a proteja delicatele boabe rosii si dulci ale fructului. O simpla taietura sau o lovitura aparuta pe suprafata ei pot compromite gustul continutului sau, oferind surpriza unui mucegai.
● Bogata in tanin si acizi, chiar inainte de completa maturare, rodia contine zaharuri (circa 16 g la 100 g fruct) si apa (80 g la 100 g fruct) cand ajunge la maturare. Foarte scazut este continutul sau de vitamine, dar caloriile oferite sunt 63 la 100 g fruct.
● In bucatarie, boabele de rodie servesc in special ca ingredient estetic, ce adauga o nota de culoare fripturilor de toate geurile si mancarurilor din orez. Totodata, pot reprezenta o baza pentru un suc care domoleste instantaneu setea, cunoscut sub denumirea de granatina („rosu ca rodia”).
● Se utilizeaza, pentru proprietatile medicinale, scoarta si radacinile arbustului prelevate primavara sau toamna, precum si coaja fructelor recoltate toamna, deoarece sunt bogate in tanin: taiate in bucati marunte, se lasa se se usuce la aer.
● Datorita culorii boabelor de rodie, de un rosu translucid stralucitor, inchise in acel invelis robust, fructul a imbogatit imaginatia umana, fiind considerat un pretios miracol al naturii.
