Obiceiuri de Crăciun
26 decembrie 2021, ora 07:30, in categoria Cultural, Maria Dumitrache
Obiceiuri de Crăciun în Bucovina
În Bucovina există credinţa că nu este bine să ai lucruri împrumutate pe durata sărbătorilor de iarnă. De aceea, în preajma Crăciunului, se recuperează sau se restituie lucrurile împrumutate prin sat.
În ziua de Ajun, femeile ies în livadă cu mâinile pline de aluat şi ating fiecare pom spunând: : “cum sunt mâinile mele pline cu aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod la anul”.
Pregătirea mesei de Ajun începe în primele ore ale dimineţii, când gospodinele coc colacii “rotunzi ca Soarele şi Luna ” şi un colac special, numit “Creciun”. Acest colac se păstrează până primăvara, pentru a fi folosit în practicile începutului de an agrar.
În dimineaţa Ajunului erau preparate douăsprezece feluri de mâncare de post (grâu pisat şi fiert, prune afumate fierte, bob fiert, sarmale cu crupe, ciuperci tocate cu usturoi, borş de bureţi, fasole fiartă şi “sleită” etc), care erau aşezate pe masa din “casa cea mare”. Din ele se consumă seara, după trecerea preotului cu icoana. Niciun membru al familiei nu se aşează la masă fără a-şi face rugăciunea. Cele douăsprezece feluri de mâncare, nu erau consumate în întregime, resturile fiind păstrate pe masă până la Bobotează. Aceste resturi erau aşezate la fereastra spre îndestularea celor morţi.
Pe parcursul nopţii de Ajun, cetele de flăcăi străbat uliţele, de la un capăt la altul al satului, pentru a vesti Naşterea Domnului. După rostirea colindei la fereastră, flăcăii sunt invitaţi în casă, sunt ospătaţi şi răsplătiţi. Sunt cazuri când, în casele cu fete, are loc o mică petrecere. Fata care urmează să se mărite este scoasă la joc fie de şeful cetei, fie de flăcăul care o simpatizează.
Crăciunul în Săliştea de Sus
În Ajunul Crăciunului femeile frământă aluatul pentru pâine şi colaci. Există tradiţia de a face un colac mai mare, un stolnic, împodobit cu figuri din aluat, care se aşează pe masă şi va sta până la Bobotează. Nu-i voie să se mişte stolnicul pe parcursul zilelor de sărbătoare. În caz contrar, se tulbura liniştea din casă şi se strică bunăstarea.
Crăciunul la Chişinău
La Chişinău se umblă cu “Căluţul”, “Pluguşorul”, “Ursul”, “Steaua”, însă, cel mai cunoscut este “Căpriţa”. Căpriţa este însoţită de un cioban, de mai mulţi inşi care vor dansa cu căpriţa şi de un medic care o lecuieşte, căci ea, nedorind să danseze, se face bolnavă. Se colindă până după miezul nopţii:
Vine capra de la munte
Cu steluţa albă-n frunte,
ţa, ţa, ţa, căpriţa, ţa,
Pentru mine a-i dansa,
Numai zăhărel ţ-oi da!…
Obiceiuri de Crăciun la Cenad
Cenadenii practică un vechi obicei, anume măturatul Crăciunului. La Ajunul Crăciunului, gazda aduce în casă paie şi le împrăştie în cameră. Sub aceste paie pune grâu şi porumb, ca în anul viitor să aibă parte de roade. Paiele simbolizează grajdul oilor, locul unde s-a născut Hristos. În a doua noapte de Crăciun, gazda mătură camera în care au fost aduse paiele. În cazul în care în casă erau prezente fete, veneau feciorii şi muzicanţii să măture casa.
În Ajun, femeile fac o plăcintă din mai multe pături foarte subţiri de aluat, (uneori chiar 50 de paturi), numită cesnita. Ea era coaptă pe jarul din cuptor şi era împărţită în ziua de Anul Nou. În aluat era pus şi un ban, care prezicea celui ce-l găsea cum va fi recolta anului (dacă pe ban era lipit mult aluat).
Obiceiuri de Crăciun în Transilvania
În Transilvania, se foloseau şi se mai folosesc încă, două categorii de texte folclorice: colindele cântate numai în grup şi mulţămitele sau urările, rostite după terminarea colindelor. Cea mai cunoscută dintre urări este starostea colacului. După ce flăcăii au fost poftiţi în casă şi cinstiţi cu vin sau pălinca, un colindător mai priceput, de regulă cel drag fetei, spune povestea pâinii. În această poveste se relatează tehnica tradiţională a cultivării şi prelucrării grâului: de la alegerea terenului, până la scoaterea colacului din cuptor. După rostirea acestei poveşti, flăcăul face o tăietură în partea de jos a colacului, semn că acest colac nu mai poate fi prezentat şi altui colindător.
Obiceiuri de Crăciun în Moldova
În Moldova, nu se dă nimic din casă în ziua de Ajun, nici gunoiul nu se aruncă din casă şi nu se împrumută nimic. În Ajunul Crăciunului se dăruiesc două turte. Una este dată celui care îngrijeşte vitele, iar altă este ruptă şi data animalelor. Atunci când le dai trebuie să zici:”Cinaţi sănătos că şi noi cinăm”.
Fetele, pentru a-şi vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastră, câte puţin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni şi va gusta şi fata îl va vedea.
Există tradiţia, că sub masă pe care sunt bucăţele pentru Crăciun, să se pună seminţe. Numai aşa seminţele vor rodi şi vor fi ferite de stricăciune.
În vasul cu apă, din care gazda urmează să-şi toarne pentru spălat, se pun nuci, ca să fie sănătoşi peste an. Alţi gospodari pun o potcoavă în cofa cu apă şi după această potcoavă beau apă şi adapă vitele, ca să fie cu toţii sănătoşi şi tari ca fierul.
Obiceiuri de Crăciun în Muntenia
Unele femei se scoală înainte de răsăritul soarelui, în Ajun, şi aruncă spre răsărit mâncare păsărilor, crezând că făcând astfel, păsările nu le vor strica sămănăturile din grădină. Bărbaţii pun mâna pe toate lucrurile din ogradă: car, plug, coasă, sapă şi celelalte, ca să-i fie drag să se folosească de dânsele la munca ţarinei. Femeile, împung cu acul de câteva ori, răsucesc câteva fire în furcă, înnoadă câteva aţe, ca să aibă spor peste an. Alte gospodine însă, spun că nu-i bine să se împungă cu acul în această zi, căci dac-ar face una ca aceasta, insecta numită burghiaş ar împunge prunele şi cireşele, făcându-le astfel să se ofilească şi să cadă înainte de coacere. Există tradiţia că femeile să pună o piatră în cuptor până la Bobotează. Ea va fi scoasă la miezul nopţii şi când va fi aruncată se vor rosti următoarele cuvinte:
- Cum dorm toţi oamenii şi nimeni nu vede, aşa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit şi încremenit.
Sursă: crestinortodox
Autor: Maria Dumitrache