Există numeroase surse care îl pun pe Vlad Ţepeş şi mitul Dracula în directă conexiune cu Braşovul, în timp ce niciuna nu stabileşte vreo legătură cu castelul Bran, a precizat pentruAgerpres istoricul Valer Rus, directorul Muzeului ‘Casa Mureşenilor’ din Braşov. Acesta crede că Braşovul ar trebui să facă mai multe lucruri în anii imediat următori ca să valorifice acest aspect.

‘Menţionez de la început că nu sunt un specialist în draculism, în această adevărată ştiinţă. Cu toate acestea nu m-am putut abţine să nu constat că există extrem de numeroase surse care indică originarea unei părţi din legendele care îl înconjoară pe Vlad Ţepeş în directă conexiune cu subiectul mitului Dracula pornite de la Braşov. Şi dintre acestea, două mi-au atras atenţia şi sincer regret că braşovenii nu au făcut mai multe eforturi până acum să valorifice aceste aspecte’, a afirmat Rus.

Prima ar fi o celebră ilustrare grafică a legendelor despre sângerosul prinţ valah Dracula.

‘Este o imagine celebră şi unică, care apare apoi în diverse formule, în care se vede principele muntean servind masa. În faţa lui se află un călău care despică victime, în partea stângă a imaginii se vede o pădure de ţepe, iar în planul îndepărtat se vede profilul unei cetăţi. Această cetate este Cetatea Braşovului, Cetăţuia de azi. Pentru noi este un lucru foarte important, pentru că este singura ilustrare grafică a atrocităţilor lui Vlad Ţepeş care se situează cronologic în anul 1459, în care Vlad Ţepeş incendiază Ţara Bârsei, iar pe toţi cei care i-a prins în afara zidurilor cetăţii i-a tras în ţeapă’, a spus Rus.

Iubită din cetatea Braşovului

Conform istoricului, negustorii braşoveni saşi au intrat în conflict cu Vlad Ţepeş şi se pare că ei ar fi finanţat o serie de lucrări care îl prezintă în acest fel pe principele român, ‘o primă manipulare de presă’, după cum a catalogat-o Rus.

‘Vlad Ţepeş a fost o victimă a manipulărilor publice, în sensul în care avea extrem de mulţi duşmani şi principala armă pe care o are oricine împotriva cuiva este cuvântul’, a subliniat Rus.

Un al doilea element care îl leagă pe Ţepeş de Braşov se regăseşte tot în cronicile săseşti şi este vorba despre celebra legendă a iubitei lui Vlad Ţepeş din Cetatea Braşovului, pe care o chema Katarina. Fiică a unui comerciant sas, extrem de frumoasă, etichetată în epocă ca fiind ‘cea mai frumoasă femeie din Transilvania, Katarina a avut numeroşi pretendenţi printre care s-ar fi aflat şi Vlad Ţepeş, spune istoricul.

‘Există şi o poveste despre cum a cunoscut-o Vlad Ţepeş pe Katarina lângă Bastionul Ţesătorilor, cărând apa. A ajutat-o, îndrăgostindu-se de ea la prima vedere, acesta fiind şi motivul pentru care Vlad Ţepeş a revenit la Braşov. Cronicarii saşi pretind că motivele pentru care a avut loc masacrul din 1459, acea imagine despre care am vorbit anterior, este că această Katarina a fost molestată în piaţa publică de către autorităţi. Se pare că a fost pusă la zidul infamiei, i s-au tăiat cozile care erau celebre, iar cronicarii spun că unul dintre motive a fost răzbunarea. A fost atât de supărat că braşovenii şi-au permis să o atace pe iubita lui încât a distrus toate împrejurimile Braşovului’, a mai arătat Rus.

Întrebat ce se poate face în plan local pentru a se pune în valoare documentele existente, Rus a spus că, în primul rând, ar trebui folosită Cetăţuia, unde cel puţin un bastion ar trebui dedicat poveştii Dracula. Deşi este singurul element care poate fi instrumentat, documentat şi grafic şi ca poveste, aceasta nu este spusă – dar nici măcar menţionată – în niciunul din muzeele braşovene.

SURSA : voceatransilvaniei.ro                    AUTOR : NINEL STAMA