Duminica aceasta serbăm Floriile. Iată semnificaţia sărbătorii şi cum ne pregătim când mergem la Biserică.
Cu şase zile înainte de Paştile iudeilor, Iisus şi Apostolii Săi se aflau în Betania, în casa lui Lazăr, pe care îl înviase din morţi.
Ziua următoare, Iisus a chemat la Sine pe doi dintre Apostolii Săi şi le-a zis să îi aducă un mânz de asin. A încălecat şi a pornit spre Ierusalim, deşi ştia de dinainte ce urma să se întâmple şi patimile pe care trebuia să le îndure pentru mântuirea întregului neam omenesc.
În Ierusalim, poporul l-a întâmpinat cu alai şi bucurie, ca la sosirea unui împărat după victorie. Mulţimile de credincioşi aşterneau hainele la picioarele Domnului şi cu ramuri verzi în mâini, semn al omagiului lor, strigau:
«Osana, Fiul lui David: bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru Cei de Sus!».

Chiar şi copilaşii strigau:
«Osana, Fiul lui David!»
Fariseii, arhiereii şi cărturarii nu se bucurau de venirea lui Iisus şi cu atât mai puţin de întâmpinarea domnească ce I se făcea, pentru că le punea în pericol credibilitatea şi imaginea. Geloşi pentru afecţiunea ce I-o nutrea poporul, au hotărât să întocmească un mod ca să Îl prindă şi să Îl omoare.
Intrarea Domnului în Ierusalim este celebrată în Duminica de dinaintea Învierii Domnului, aşadar nu are dată fixă, ci depinde de modul în care se fixează Paştele, aşa cum am arătat într-un articol precedent.
În Duminica Floriilor credincioşii aduc ramuri verzi de salcie, alţii chiar şi flori, pentru a le sfinţi şi pentru a împodobi icoanele şi colţurile sfinte din casele lor, după datină.
Tot în Duminica Floriilor sunt sărbătoriţi toţi aceea care au fost botezaţi cu nume de floare: Florina, Floarea, Florica, Narcisa, Iris, Crina, Margareta, precum şi domni care poartă echivalentele acestor nume.

Sursa: Manual de Religie

Autor: Maria Ştefanian