Eusebie Mandicevschi, compozitor, dirijor de cor şi muzicolog român

27 mai 2020, ora 13:00, in categoria Atelier literar, Cultural, Maria Dumitrache

Compozitor şi muzicolog bucovinean de valoare europeană, căruia i s-au conferit titlul de „Cetăţean de onoare al Vienei”, cel de Doctor fără examen al Universităţii din Leipzig şi cel de membru de onoare al Societăţilor Muzicale din Bonn şi Londra, Eusebie Mandicevschi, onorat în Bucovina şi cu o monografie-recuperare parţială de operă, datorată lui Liviu Rusu (1957), a editat integral operele lui Schubert, Haydn şi Brahms şi promovat tineri compozitori ai Europei.

Eusebie Mandicevschi s-a născut la 18 august 1857, Molodia, Bucovina. Tatăl său, Vasile Mandiveschi, originar din satul Băhrineşti-Rădăuţi – a fost preot, iar mamă-sa, Veronica născută Popovici, era sora lui Eusebiu Popovici, eruditul profesor de istorie bisericească de la Universitatea din Cernăuţi şi tatăl poetului bucovinean care a atins oarecare faimă sub pseudonimul T. Robeanu. Din partea tatălui, familia are unele filiaţiuni slave, din partea mamei este românească. Eusebiu este al treilea copil din cei opt fraţi, patru băieţi şi patru fete care au crescut destul de greu.

Şi-a început studiile muzicale în oraşul natal, continuând la Universitatea din Viena (1875-1880), cu Eduard Hanslick (istoria muzicii, estetică muzicală), perfecţionându-se în domeniul compoziţiei tot la Viena, cu Gustav Nottebohm şi Robert Fuchs. Cariera sa are ca prim centru de greutate activitatea dirijorală: corurile Wiener Sing-Akademie (1881-1882) şi Faber-Chor (1882-1892), Hombostel-Chor, Miksch-Chor (1892-1895) şi orchestra Gesellschaft der Musikfreunde (1892-1896).

După 1896, se dedică din ce în ce mai mult carierei pedagogice, predând la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena. În paralel, este arhivar şi bibliotecar muzical la Gesellschaft der Musikfreunde din Viena (1887-1929) şi dirijor al Kapelwiser-Chor şi al corului de femei „Eusebie Mandicevschi” din Viena (1901-1921). În 1897 a devenit doctor sine examine al Universităţii din Leipzig. Influenţat de creaţia clasico-romantică în mod special în privinţa muzicii sale corale, Eusebie Mandicevschi a compus madrigale de o mare inventivitate melodică, remarcându-se printr-o arhitectură limpede, o scriitură rarefiată şi o bună individualizare a vocilor, majoritatea corurilor sale fiind scrise pe versuri populare (Cântece populare din colecţia Alexandru Voievidca prelucrate pentru cor) sau pe versuri ale marilor poeţi români.

A semnat şi numeroase liturghii, o serie de lucrări pentru scenă (vodevilul Juneţe şi bătrâneţe, 1880; opereta pentru copii Un bal mascat in noaptea de Sfântul Nicolae, 1893), muzică vocal-simfonică, de cameră (28 de cântece populare vechi româneşti prelucrate pentru pian, publicate la Viena) şi vocală.

Din activitatea sa de animator ale vieţii muzicale şi din cea muzicologică reţinem organizarea expoziţiilor documentare Brahms (1899,1920,1922), Beethoven (1920), Schubert (1922), numeroase studii, articole, eseuri, monografii, cronici muzicale şi o serie de ediţii critice (Bach, Beethoven, Haydn, Schubert, Brahms).

Sursa:
dragusanul.ro
no14plusminus.ro(Paul Leu, Kenmore, Washington, USA)
wikipedia
433.ro

Autor: Maria Dumitrache

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: