Cum se sărbătorea Paştele în vremea domnitorilor

27 aprilie 2019, ora 17:02, in categoria Legende si povestiri, Sfinte sarbatori

 

Sărbătorile Pascale au devenit evenimente publice fastuoase în teritoriile româneşti prin secolul al XIX-lea. Domnitorii ieşeau la slujba Învierii însoţiţi de alaiuri impresionante, iar masa populară de Paşti a fost transformată într-un festin. Venirea pe tron a lui Carol I a schimbat puţin regulile.

Chemarea la slujba insemna pentru domnitorii romani participarea la un ceremonial fastuos ce incepea inca din curtea palatului domnesc. Alaiul il avea in frunte, in secolul al XIX-lea pe marele Aga, urmat de arnauti, fustasi si corpul curierilor. In continuare erau membrii garzii domnesti, ciohodarii, boierii si dregatorii. Domnitorul alaturi de familia lui, imbarcat haine scumpe era urmat de cei doi spatari, steagurile domnesti si in final marele hatman. Toti membri alaiului purtau haine noi, scrie stiri.tvr.ro.

Cele mai multe pregatiri se faceau pentru masa de pasti.

Odata cu venirea la domnie a lui Carol I protocoalele domnesti evolueaza si in 1876, pentru prima data, sunt consemnate in scris sub numele de Ceremonialul Curtii Domnesti, intocmit de maresalul curtii.

Pentru oamenii din popor in schimb sarbatoarea pascala se desfasura intr-un cadru mult mai restrans. Oamenii mergeau la slujba si apoi luau masa in familie.

Tot pe atunci autoritatile au inceput sa organizeze si comertul cu miei. Regulile impuneau ca miei taiati trebuiau acoperiti cu panza alba iar comerciantii sa poarte fota sau sort alb de panza

Perioada Paştelui era una si a milosteniei. Oamenii mergeau la penitenciare si duceau daruri atat celor din familie cat si altor detinuti, dupa ce acestia asistau la slujba. Asa cum s-a intamplat in 1931, la inchisoarea Margineni.

 

SURSA:stiri.tvr.ro

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: