Crina (II)

31 mai 2017, ora 07:25, in categoria Maria Dumitrache, Sertarul cu creatii

Prima parte

Îl cunoscuse pe Romeo cu mulţi ani în urmă, fiindu-i şi coleg de muncă. Amândoi îşi aveau birourile de avocatură în aceeaşi clădire. La-nceput au fost prieteni, apoi cu fiecare zi petrecută împreună ceva se înfiripase între ei. Atracţia dar şi descoperirea pas cu pas, jocul incitant în care intraseră fără să îl mai poată încetini, îi adusese unul în braţele altuia într-un univers care îşi pierduse sensul. Era luni dimineaţa când Romeo o abordase altfel decât cum era obişnuită până atunci. O invitase în oraş în acea seară. De cum ajunsese acasă pentru a se pregăti de marea întâlnire, zâmbea visător şi dansa prin casă fredonând melodii care îi veneau în minte. Demult nu mai avusese bună dispoziţie şi fericirea care i se citea pe chip. Îşi trase o pereche de jeanşi şi-un tricoul alb mulat pe corp. Părul şi-l lăsa să cadă pe spate.
Romeo îşi făcuse apariţia exact la ora care fusese stabilită. De mână urcară în maşină şi se îndreptară spre un club cu muzică jazz. Amândoi adorau acest stil cald şi fermecător. Toată seara o sorbise din priviri, făcându-i complimente. Din când în când îi mai lua mâna într-a lui şi o mângâia sau o săruta sub privirea ei timidă şi aplecată. Ştia că din acea seară viaţa ei se schimbase. De câte ori îl vedea, se bucura enorm.
Ieşirile deveniseră tot mai dese: fie la vreun local, club sau plimbări nocturne în aer liber. Era vrăjită de acest bărbat încântător.
Prima noapte de dragoste se înfăptuise la el acasă. O locuinţă frumoasă dar ceea ce o impresionase pe Crina era şemineul şi focul ce ardea, fiind şi singura licărire luminoase din încăperea întunecoasă. Deşi era emoţionată, aştepta momentul când avea să fie a lui. Romeo nu stătu mult pe gânduri şi o cuprinse în braţe. Săruturile lui erau blânde şi atât de pasionale. Buzele lui venind să încălzească pe ale ei şi trăind fiecare atingere gingaşă ca şi cum şi-ar fi marcat teritoriul. Cu degetele lui lungi şi vrăjite îi mângâie braţele şi-apoi îi dădu jos tricoul, lăsând-o pe Crina cu sânii descoperiţi. Căldura din camera dilua şi mai mult starea lor excitantă în tăcerea acelei nopţi înfometate. Timpul nu mai există pentru ei, ci doar sângele care vibra spre simfonia sufletelor lor drogate, şi lăsându-şi amprenta în inimile lor care băteau într-un ritm ameţitor. Fiecare atingere de-a lui pe trupul Crinei era ca un pârâu domol ce-o purta spre alte orizonturi unde visele devin reale şi singurul martor era respiraţia lor sacadată şi adâncă atunci când pasiunea dăruinţei era de nestăvilit şi însetată printre gânduri trăite şi revărsate de lumină din ochii lor satisfăcuţi.
În fiecare seară luau cina la lumina lumânărilor, rasfăţând-o şi tratând-o ca pe o prinţesă. Nu era zi să nu îi facă diverse surprize şi dimineaţă când venea la muncă îşi găsea împodobit biroul cu florile ei preferate. Pentru Romeo banii nu contau aşa mult, chiar şi într-o perioadă de criză, dar îşi dorea să o vadă fericită pe Crina. De multe ori îl certa că îşi cheltuie banii pe prostioare şi că ar trebui să fie mai chibzuit. Pe Crina nu o încântau atât de mult aceste cadouri scumpe ci faptul că veneau de la el.
În dimineaţa zilei când trebuia să se prezinte la un proces, fiind amândoi avocaţii inculpatului îl văzu pe Romeo în compania unei femei mult mai trecută de prima tinereţe.

Autor: Maria Dumitrache

Va urma

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: