Singurătate

3 octombrie 2019, ora 21:30, in categoria Sertarul cu creatii

 

Un bătrân singur prea tare,
Cum sunt mulţi pe astă lume,
Încerca cu disperare
Viaţa tristă să-şi consume…

A avut şi el soţie,
Şi-au crescut cum se cuvine
Doi băieţi,comuna ştie,
Să nu-i facă de ruşine.

Au muncit o viaţă toată
Ca să-i crească pe-amândoi,
La liman pe ei să-i scoată
Investind tot în cei doi!

Zilnic au forţat ambiţii
Urcând ,ajutati de şcoală,
Ca să-şi bucure părinţii,
Sus pe scara socială.

Şi s-ar zice că sorgintea
Are importanţă multă,
Ei păreau adulţi dar mintea
Nu prea le era adultă!

Că-şi lăsau bătrânul tată
Să se caine într-una,
Că mai bine-avea o fată,
Decât doi băieţi,….doar una!

Nu că i-ar lipsi “cutare”
Din necesităţi stringente,
Dar mai multă grijă are
De-un părinte,nişte fete.

Ele sunt mai răbdătoare,
Drăgăstoase,mai atente;
Fata dacă bani nu are,
Dar trezeşte sentimente.

Cât de mult acum contează
Doar o vorb-o mângâiere,
Când anii te-mpovărează,
Eşti bătrân şi n-ai putere.

Dar băieţii cei cu carte
Îţi transmit prin “semese”:
-Tată,vezi că sunt departe!…
Tensiunea cum mai e?

Am sunat o profesoară
Ca să treacă să te vadă,
Ştii că dorul mă doboară
De mata şi de ogradă!

Azi şi Ana,gospodina,
Îţi va pregăti sarmale,
Pa!…m-aşteaptă jos maşina…
Să ai grijă de matale!

-N-am nevoie,tu ştii bine…
Spune el ca pentru dânsul,
De cel mic mi-e dor,…de tine…
Şi îl podideşte plânsul.

Şi aşa vorbeşte încă
Vreme multă cu băieţii,
Într-o linişte adâncă
Când l-ascultă doar pereţii!

-Mi-e dor şi mă trece frica
C-aţi veni târziu acasă
Când nu va mai fi nimica,
Iarba doar va fi de coasă.

Şi în spate vor fi nucii
Ce-au crescut cu voi odată
Iar prin sat vor creşte pruncii
Mulţi din fraţi, băiat şi fată.

Eu, voi fi luat cu mine,
Dus pe lumea aialaltă
Un regret ce-l ştiţi voi bine,
Că nu am avut şi-o fată!

 

AUTOR: Corneliu Chiorescu

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: