Creştinii ortodocşi vor prăznui maine, duminică Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos sau sărbătoarea Floriilor. Este sărbătoarea care anunţă intrarea în Săptămâna Paştilor, numită şi Săptămâna Mare, sau a Patimilor.
În Timişoara, praznicul va începe cu Marşul de Florii, din ajunul sărbătorii, care va începe din trei puncte (Bisericile din Kuttle, Piaţa Crucii şi Mitropolie) şi vor ajunge la Catedrală, de unde pornesc pe traseul cunoscut, ocolind Podul Maria, Splaiul Tudor Vladimirescu, Podul Mihai Viteazul, cu revenire la Catedrală. Mii de timişoreni sunt aşteptaţi să participe, şi în acest an, la procesiune, cu ramuri de salcie în mâini.
La utrenia din Duminica Floriilor, în toate bisericile ortodoxe timişene se sfinţesc ramurile înmugurite de salcie, acestea urmând să fie împărţite credincioşilor după liturghie.
‘Ramurile de salcie amintesc de unicul moment din viaţa pământească a uneia dintre părţile Sfintei Treimi, a lui Iisus Hristos, în care acesta a permis să fie întâmpinat cu aclamaţii de către popor, la intrarea sa în Ierusalim, călare pe asin’, spun preoţii.

***
CREDINŢE POPULARE

* Sâmbăta de dinaintea Floriilor este sâmbăta lui Lazăr, care aduce aminte de ziua în care Iisus Hrisos a săvârşit o minune a învierii (lui Lazăr) înainte de Răstignirea Sa şi mai apoi, de propria-I Înviere.

* În această sâmbătă, numită şi a Moşilor de Florii, se dau pomene de post, pentru sufletele morţilor.

* În credinţa populară, salcia este considerată a fi binecuvântată de Maica Domnului, care în drum spre Golgota, unde era răstignit Fiul ei, trebuia să treacă o apă, ajutându-se de ramurile unei sălcii.

Ramurile de salcie sfinţite de Florii sunt împletite în coroniţe care sunt aşezate lângă icoane. Mugurii se ard pe candelă pentru potolirea furtunilor şi a căderilor de grindină, iar persoanele care au dureri de spate se încing cu ramurile binecuvântate.

Apicultorii înconjoară stupii cu sălciile înflorite, iar ţăranii le îngroapă sub brazdă pentru sporul albinelor şi al culturilor.

* În ajunul sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

* De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa, fetele se spală pe cap cu fiertura, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Apa care rămâne se toarnă la rădăcina unui păr, pentru ca băieţii să uite după ele, ca după un copac înflorit.

***

* În ziua de Florii este dezlegare la mâncăruri cu peşte

Vă propunem un meniu pe bază de peşte: ciorbă de crap cu găluşte (perişoare) de icre, un papricaş de peşte şi un desert

Pentru ciorba de peşte: un peşte de vreo jumătate kg, 2 felii de pâine, o lingură boia, verdeaţă, trei cepe, 2-3 morcovi, 500 ml bulion, 200 ml ulei, 200 gr. icre, piper, o ţelină, două ouă, leuştean, sare, două capete de peşte şi cozi de la peşte.

Se toacă ceapa, ţelina, morcovii morcovii şi se dinstuie. Separat, capetele de peşte şi cozile se pun la fiert şi se adaugă bulionul. Zeama strecurată de oase se pune peste zarzavaturile călite şi le lăsăm să fiarbă liniştite.

Găluştele (perişoarele) pentru ciorbă le preparăm astfel: peştele cel mai mare, după ce este fiert, îl dezosăm şi-l tocăm, adăugăm în vas pâine înmuiată, sare, piper, icrele, ouăle şi verdeaţa tocată. Se amestecă toate ingredientele până obţinem o pastă consistentă din care formăm perişoare mici pe care le adăugăm în ciorba clocotită. Se potriveşte de sare şi se acreşte după gust. Când am luat-o după foc, adăugăm verdeaţă tocată. Se serveşte cu ardei iute.

*

Papricaşul de peşte

Avem nevoie de un crap de jumătate de kg, o căpăţână de usturoi, două cepe, doi ardei graşi, două roşii, sare, piper, boia de ardei dulce şi iute, foi de dafin, o lingură de untură sau ulei.

Se prăjeşte ceapa în untură/ulei, adăugăm usturoiul şi ardeiul tăiat fâşii şi lăsăm să se amestece bine aromele. Apoi, turnăm apă fierbinte în oală până se acoperă compoziţia şi lăsăm să dea câteva clocote, după care punem peştele tranşat şi se continuă fierberea. Când este suficient de scăzut saftul, se pun roşiile tăiate cubuleţe şi condimentăm. Gulaşul de peşte poate fi servit cu găluşte făcute din ou, făină şi unt sau cu garnitură de cartofi natur.

*
Desertul, o prăjitură de post, cu mere
Avem nevoie de 1 kg mere, 500 g făină, 20 g drojdie, 50 g ulei, 4-5 linguri de zahăr, scorţişoară. Frământaţi un aluat din făină, apă, drojdie, 1 lingură de ulei şi lăsaţi la dospit jumătate de oră. Între timp, spălaţi merele, le curăţaţi de coajă şi le daţi pe răzătoare, după care le amestecaţi cu zahărul.

Întindeţi două foi de aluat, aşezaţi una în tava de cuptor unsă cu ulei, apoi merele şi apoi, cealaltă foaie de aluat. Se lasă în cuptorul fierbinte 40 de minute.

Totul se termină cu un pahar de vin.