Salvia, planta care salvează viaţa

7 noiembrie 2020, ora 10:30, in categoria MIHAELA DOBRESCU, Sanatate, Sfaturi utile

 

 

“Dorinţa salviei este să-i facă pe oameni nemuritori”, se spunea în Evul Mediu. O credinţă străveche, înscrisă chiar în numele plantei. “Salvia” vine din latinescul “salvare” – a fi sănătos, a vindeca, a salva. La romani, era o plantă sacră, culeasă cu protocol.

Despre această plantă extrem de aromată, cu frunze verzi, albicioase, şi flori rozalbe şi violete, se spunea în Antichitate că este sacră, fiind adusă pe pământ chiar de zei. “Cine are salvie în grădină nu lasă bătrâneţea să se apropie” – spune un vechi proverb chinezesc. Medicii greci şi romani – Galen, Plinius, Dioscoride – elogiază şi ei salvia, considerând-o o regină a ierburilor tămăduitoare, cu efecte protectoare magice. În Roma antică, salvia era considerată o plantă sacră, fiind adunată cu un întreg ritual. Cel care oficia ceremonialul aducea drept jertfă pâine şi vin, îmbrăcat într-o tunică albă.

Romanii interziceau folosirea obiectelor de metal, considerând că devin otrăvitoare în contact cu salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna şi vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind folosită ca detoxifiant, protector împotriva diverselor infecţii care apar în această perioadă, tonic nervos şi psihic, reintineritor.

Se credea că acela care va consuma salvie încă de la începutul primăverii va întineri şi el odată cu natura. Există multe mituri terapeutice legate de această plantă sacră, mituri pe care ştiinţa modernă se străduieşte să le înţeleagă şi să le dea o utilitate practică. Salvia este o plantă cercetată intens, căreia medicina îi descoperă tot mai multe aplicaţii practice.

Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicaţii, ci şi un leac excelent pentru menţinerea sănătăţii.

Şi în medicina tradiţională românească, salvia are numeroase întrebuinţări. Având o mare sensibilitate la îngheţurile din timpul iernii, ea este o plantă care necesită îngrijiri speciale şi, ca atare, nu creşte spontan, ci doar cultivată, mai ales în zonele sudice ale ţării. De la ea se folosesc frunzele şi părţile aeriene înflorite, care sunt foarte bogate în uleiuri volatile, având un gust puternic aromatic şi astringent. Găsim această plantă sub formă de ceai în practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca şi anumite preparate pe bază de salvie, cum ar fi tinctura.

Câteva reţete pe bază de salvie
Pulberea
Se obţine prin măcinare cât mai fină cu râşnita electrică de cafea. Depozitarea pulberii de salvie se face în borcane de sticlă închise ermetic, în locuri întunecoase şi reci, pe o perioadă de maximum două săptămâni (deoarece uleiurile volatile se evaporă foarte rapid). De regulă, se administrează de 3-4 ori pe zi, câte o jumătate de linguriţă rasă, pe stomacul gol.

Tinctura
Se pun într-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de salvie, peste care se adaugă două pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se închide borcanul ermetic şi se lasă la macerat vreme de două săptămâni, după care se filtrează, iar tinctura rezultată va fi pusă în sticluţe mici, închise la culoare. Se administrează câte o linguriţă diluată în puţină apă, de patru ori pe zi. Este folosită ca echilibrant nervos şi hormonal, stimulent al activităţii cerebrale şi al memoriei.

Vinul stimulant de salvie
Frunze uscate de salvie. Foarte aromate şi picante, se folosesc şi în bucătărie

Într-un litru de vin natural alb se pun douăzeci de linguri de pulbere de salvie şi se lasă să se macereze vreme de trei săptămâni, după care se strecoară. Se iau câte 3 linguri din acest vin, înainte sau după masă. Administrat înainte de masă, vinul de salvie stimulează apetitul şi înviorează. Luat după ce am mâncat, vinul de salvie – spune medicul francez Jean Valnet – este un extraordinar remediu contra surmenajului şi a asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative. Potrivit aceluiaşi medic, vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru răceală şi gripă.

Oţetul de salvie
Era foarte mult folosit de către călugării benedictini, care îl considerau un elixir pentru nervi şi digestie. Iată reţeta sa de preparare: într-un litru de oţet natural de mere (sau de mere cu miere) se lasă să se macereze, vreme de două săptămâni, 50 de grame de frunze de salvie mărunţită. Va rezulta un oţet foarte aromat, cu efecte tonice digestive, carminative (reduce balonarea), înviorătoare, un excelent adaos la salatele de primăvară. Extern este folosit ca frecţie împotriva răcelii, a durerilor reumatice, a stărilor de oboseală fizică şi psihică.

Decoctul combinat
Se pun 3-4 linguri de salvie mărunţită la macerat în jumătate de litru de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă o jumătate de litru de apă, vreme de cinci minute, după care se lasă să se răcească şi se filtrează. În final se amestecă cele două extracte, obţinându-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseşte intern (1-2 căni pe zi) sau extern, sub formă de comprese şi băi.

Cataplasma cu salvie
O mână de frunze mărunţite de salvie se lasă timp de 1-2 ore să se înmoaie în apă caldă (40-50 de grade Celsius). După trecerea acestui interval de timp se aplică direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasă vreme de o oră.

Boli interne, tratate cu salvie
Bronşită, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secreţii abundente – pulberea de salvie, administrată constant vreme de o lună, câte o jumătate de linguriţă de 4 ori pe zi, reduce cantitatea de secreţii şi are efecte antiinfecţioase puternice. Este recomandată mai ales în perioada de primăvară, inclusiv bolnavilor cronici, pentru că are efecte detoxifiante puternice, acţionând asupra cauzelor profunde ale acestor boli.

Indigestia, balonarea – se ia înainte de masă un sfert de linguriţă de pulbere de salvie. Această plantă stimulează digestia şi echilibrează apetitul, având calitatea de a împiedica formarea gazelor în intestin. În lumea arabă, salvia este numită “iarba beduinilor”, decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentaţie şi a diferitelor infecţii ale tubului digestiv. Pentru tratarea acestor afecţiuni se iau 2-3 căni de decoct combinat de salvie pe zi.

Ciclu menstrual neregulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminină – se administrează o jumătate de linguriţă de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un tratament va dura trei luni şi va avea efecte ample de armonizare la nivel hormonal, influenţând atât producţia glandelor endocrine, cât şi receptorii diferiţilor hormoni.

Florile – asemănătoare cu gura-leului, sunt mici, de culoare roz-violetă şi, mult mai rar, albă

Tulburări de menopauză – contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevărat elixir, reducând transpiraţia, rărind apariţia bufeurilor, având un puternic efect de reîntinerire. Se administrează câte o linguriţă de tinctură (întotdeauna diluată în apă) de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele terapeutice apar după 4 săptămâni. Contra hemoragiilor care apar la debutul menopauzei se foloseşte pulberea de salvie, administrată în acelaşi mod ca mai sus. Un studiu realizat în Italia în 1998, pe 30 de femei, a arătat că după 3 luni de tratament cu salvie, s-au rărit sau chiar au dispărut bufeurile nocturne, precum şi transpiraţia abundenţă. De altfel, împotriva transpiraţiei excesive sau cu miros neplăcut, salvia are efecte extraordinare, fiind un adevărat deodorant cu administrare internă, aşa cum vom vedea în continuare:

Transpiraţia excesivă – studii făcute în paralel în Anglia, Germania şi Statele Unite au arătat fără dubiu că salvia reduce puternic sudoraţia, inclusiv cea care apare pe fondul unor dezechilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale. Se administrează în acest scop sub formă de tinctură, câte 4 linguriţe pe zi, sau de decoct combinat, din care se bea 1 cană pe parcursul unei zile (are un gust neplăcut, dar este foarte eficient).

Diabetul de tip II- salvia sporeşte foarte mult receptivitatea (cu până la 2-3 ori) organismului la insulina – este concluzia unui studiu german pe această temă. În acest scop, se administrează decoctul combinat de salvie, câte o cană pe zi.

Astenie de primăvară, surmenaj – se iau 50 de picături de tinctura de salvie de 3-4 ori pe zi. Efecte mai puternice se obţin dacă aceasta tinctura se ia diluată în ceai rece de roiniţa (melisa).

Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv – în medicina tradiţională arabă, decoctul combinat de salvie, din care se administrează 2-3 căni pe zi, în cure de minimum 3 luni, este un remediu redutabil împotriva acestor afecţiuni. Acelaşi lucru îl susţine terapeuta de origine austriacă Maria Treben, care adaugă faptul că salvia este un minunat ajutor în toate formele de cancer, citând un faimos dicton din Evul Mediu: “De ce să moară omul, dacă în grădină creşte salvia?”.

Boli externe, tratate cu salvie

Răni care se vindecă greu – se aplică pe locul afectat o cataplasmă cu frunze mărunţite de salvie (preparată după metoda prezentată anterior). Tratamentul se face zilnic, câte o oră, vreme de minimum 3 săptămâni.

Eczeme infecţioase – se fac spălături cu decoct de salvie, apoi se aplică o cataplasmă cu salvie, care se ţine vreme de 1-3 ore, după care locul tratat se lasă să se zvânte. Frunzele de salvie conţin principii cu puternice efecte antibacteriene şi antifungice (combat ciupercile parazite).

Pentru revigorare – se fac băi cu decoct de salvie (5 litri la o cadă de apă) de două ori pe săptămână. Băile cu salvie conferă o stare de tonus psihic şi vioiciune, înlătură oboseala, dau corpului un miros plăcut.

Reţete de frumuseţe

Pentru menţinerea culorii naturale şi a strălucirii părului, după spălatul obişnuit cu şampon, se face ultima clătire cu decoct combinat de salvie, preparat după reţeta pomenită anterior. Pentru părul negru, se recomandă un decoct preparat în acelaşi mod, dar dintr-un amestec în părţi egale de ceai negru şi salvie. Salvia e bună şi pentru îngrijirea părului cărunt, pe care îl întăreşte şi căruia îi închide culoarea.

Pentru tenul cu pori dilataţi, pătat, ofilit – se fac spălături, în fiecare dimineaţă şi seara, cu decoct combinat de salvie. Suplimentar, se pune pe obraji, seara, o compresă cu acest preparat, care se ţine vreme de un sfert de oră.

Dinţii frecaţi cu frunze de salvie devin albi şi strălucitori.

Precauţii
Administrarea plantei la persoanele extrem de sensibile poate produce convulsii digestive. Planta este contraindicată în general epilepticilor. În cazul diabeticilor insulino-dependenţi, în timpul administrării salviei, glicemia va fi strict supravegheată. Femeile care alăptează nu vor folosi această plantă, care este recunoscută pentru efectul său foarte rapid de oprire a lactaţiei.

Salvia şi vârsta a treia
Încă din Evul Mediu se spunea despre salvie că are un puternic efect întineritor, ajutând mai ales menţinerea nealterată a facultăţilor intelectuale şi emoţionale, până la vârste înaintate. Studii făcute recent într-un centru medical din New Castle (Anglia) au confirmat din plin acest lucru, punând în evidenţă trei elemente extrem de importante:
- salvia ajuta la menţinerea tinereţii celulelor din care este formată scoarţa cerebrală (prin efectul antioxidant)
- salvia acţionează asupra receptorilor unor hormoni importanţi în menţinerea tinereţii organismului
- salvia inhibă formarea unor enzime care blochează procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi: memorarea, asocierea, sinteza. De altfel, această plantă acţionează printr-un mecanism similar celor mai noi tratamente ale Alzheimer-ului.

Administrarea de 4 ori pe zi a unei linguriţe de tinctura de salvie are, în consecinţă, efecte extrem de benefice pentru prevenirea senilităţii, a proceselor de degradare care apar la nivelul sistemului nervos central, odată cu vârsta. Mai mult, salvia stimulează capacitatea de memorare, favorizează activitatea intelectuală şi îmbunătăţeşte performanţele intelectuale, atât la cei în vârstă, cât şi la tineri. Primele rezultate în acest sens se văd după patru săptămâni de administrare constantă, un tratament complet durând între 2 şi 3 luni (putând fi făcut de 3 ori pe an).

Sursa:
formula-as.ro

AUTOR: Mihaela Dobrescu

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: