Legenda lui Moş Nicolae prefigurează un nobil sărac cu trei fete pe care nu le putea mărita din cauza situaţiei financiare precare. Se spune că în acele timpuri, pentru ca o fată să fie luată în căsătorie, avea nevoie de o zestre considerabilă dăruită de tatăl său, iar cu cât zestrea era mai mare, cu atât creşteau şansele ca fata să-şi găsească un soţ mai bun. Atunci când fata cea mare a ajuns la vârsta la care trebuia să se mărite, episcopul Nicolae a lăsat la uşa casei nobilului, pe timp de noapte, un săculeţ cu aur. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când a venit vremea de măritiş şi pentru cea de-a doua fată. Când a venit vremea că şi cea de-a treia fată să se mărite, nobilul, curios să afle cine îi lasă săculeţii cu aur, a stat de pază şi l-a văzut pe Nicolae. Acesta şi-a dat seama că este urmărit şi a luat săculeţul, s-a urcat pe casă şi a dat drumul săculeţului prin hornul casei, într-o şosetă care era pusă la uscat. Astfel a apărut şi tradiţia conform căreia se agaţă şosetele de şemineu.
Nicolae l-a rugat totuşi pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a respectat rugămintea episcopului şi a povestit tuturor. Ulterior, oricine primea un cadou neaşteptat credea că este de la Nicolae şi îi mulţumeau pentru cadou. Cei trei saci cu aur au devenit conform legendei simbolul Sfântului Nicolae sub forma a trei bile de aur, de aici moştenindu-se tradiţia de a oferi portocale cu ocazia Sf. Nicolae.

Autor: Maria Dumitrache