Povestea care dovedeste ca banii alunga fericirea. Prin ce trece un parinte pentru iubirea fiului sau?

14 iulie 2018, ora 14:30, in categoria Educatie, MIHAELA DOBRESCU

 

Inima tatalui este un adanc abis la capatul caruia gasesti de fiecare data iertare.

Un copil era crescut doar de tatal sau. Tatal lui era un om de afaceride succes. Avea peste 50 de ani, cu parul castaniu inchis si ochi caprui. Era un om foarte elegant si rareori il vedeai zambind. Era o persoana stricta, nerabdatoare, rapida si nervoasa, foarte pasionala. Aceste atribute l-au ajutat foarte mult in viata profesionala dar, in acelasi timp, l-au transformat intr-un tata nu foarte placut. Conducea cele mai noi masini Mercedes si avea cele mai fancy costume. Era incredibil de bogat. Calatoarea foarte mult si nu mai avea cand sa petreaca timp cu fiul sau. Insa acest baiat era recompensat cu cadouri scumpe si scoli private. Acesta era modul in care tatal sau isi exprima dragostea pentru el. Fiul s-a obisnuit sa primeasca tot ce isi dorea.

Cand a implinit 21 de ani, se pregatea sa termine facultatea. Timp de mai multe luni, el era pasionat de o masina frumoasa, sport si fiind constient de faptul ca tatal sau isi permitea multe, el i-a spus ca acea masina era singurul lucru pe care si-l dorea ca premiu pentru absolvirea facultatii. In fiecare zi, timp de saptamani intregi, tanarul mergea la showroom sa vada masina. El a luat masina pentru un test drivea, mirosea scaunele din piele si isi imagina cum o va cumpara si o va lua cu el acasa. A facut mai multe poze cu ea si le-a pus in camera lui, pe perete.

Ziua absolvirii se apropia si tanarul astepta semne ca tatal sau ii va cumpara masina. Era plin de emotii, exact ca un copil mic. Era absolut convis de faptul ca va primi acel cadou. In cele din urma, dupa zile intregi in care astepta nerabdator, in dimineata zilei de absolvire tatal sau l-a chemat in birou la el. L-a asezat pe un scaun maro, realizat de un designer celebru, si s-a uitat adanc in ochii fiului sau si a spus:

Sunt foarte mandru sa am un fiu atat de bun.” si pentru prima data i-a spus “Te iubesc

Fiul nici macar nu a auzit deoarece el isi astepta cadoul. La urma urmei, el era obisnuit cu cadouri scumpe si nu cu exprimarea sentimentelor tatalui fata de el. In cele din urma, tatal i-a inmanat fiului o cutie frumos impachetata. Era un cadou. De extaz, tanarul isi tinea respiratia in timp ce se grabea sa deschida cadoul, stiind ca masina va fi a lui. Cand a deschis cutia, a avut un soc: a gasit o carte numita “Pune-ti visurile la incercare”. A fost dezamagit, aproape socat. A aruncat cartea pe podea. Furios, a ridicat vocea la tatal sau si i-a spus “Cu toti banii tai, mi-au cumparat o carte?” si a iesit din birou, trantind usa, lasand cartea aruncata pe covor. In scurt timp, a plecat de acasa si a mers pe drumul lui.
Dupa cativa ani, tanarul a devenit o persoana de succes, exact ca tatal sau. Dar inteligenta nu a fost singurul lucru pe care l-a mostenit de la parintele lui. El a devenit la fel de strict si neatent cu proprii copii cum era tatal sau cu el. Avea o casa frumoasa, undeva la tara, departe de oras.

Intr-o zi, barbatul si-a dat seama ca tatal sau este destul de batran si a zis ca ar fi bine sa mearga si sa il viziteze. Nu il mai vazuse din ziua absolvirii. De atunci nici macar nu au mai vorbit. Tatal lui nu si-a intalnit nici macar nepotii. Desi barbatul tot zicea sa isi sune tatal, el amana momentul. De multe ori a mers la telefon, se aseza pe canapeaua din piele alba din sufragerie, se uita la sotia sa pentru sprijin, isi tinea respiratia in timp ce forma numarul, tremura tot, apoi inchidea telefonul fara ca macar sa sune. Acest lucru a continuat saptamani intregi pana intr-o zi, cand a primit o telegrama in care era anuntat ca tatal sau a murit si ii oferise prin mostenire toate bunurile sale. Trebuia doar sa mearga acasa si sa intre in posesia mostenirii.

SURSA: .kudika.ro                        AUTOR: Mihaela Dobrescu
 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: