Paducelul

10 mai 2017, ora 10:30, in categoria Sanatate, Sanatate, Sfaturi utile

 

Descriere :
Este un arbust spinos, lemnos, de 2-5 m ramificat.
Frunzele sunt variabile, inegal lobate sau penat sectate.
Florile albe, dispuse in corimbe, alcatuite din 5 sepale persistente, 5 petale albe, cca 20 stamine ovoidate. Infloreste in mai -iunie.

Raspandire : este raspandit la marginea padurilor, margini de ogoare, zona de campie si deal.

Principii active: compusi flavonici, leucoantocianidine si derivati triterpenici.

Produs vegetal folosit :  se recolteaza cu flori si fructe – Flores et fructus crataegi.

Recoltarea : florile se aduna in aprilie-iunie, cand sant complet deschise pe timp uscat si se usuca numai la umbra, intinse in straturi subtiri .
Fructele se recolteaza inainte de coacere din momentul in care au devenit rosii. Se usuca la 60-70ºC  pentru a fi eficiente, fructele trebuie sa aiba culoarea rosie inchisa. Nu seadmit fructe negre sau brune.

Indicatii terapeutice : aritmie extrasistolica,tahicardie, palpitatii, anghina pectorala, arterita, varice, hipertensiune arteriala, stari de hiperexcitabilitate nervoasa, insomnii, emotivitate excesiva, vertij, cosmare, distonie neurovegetativa in preclimax, albuminurir, cuperoza, diaree, litiaza renala, enurezis.

Mod de utilizare :

Infuzie :
1 lingurita cu varf flori , la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza 3 minute. Se strecoara si  se beau 3 cani pe zi .



Decoct  din fructe :
5 g fructe maruntite se fierb 3 minute in 1 litru apa . Se strecoara si se bea in cursul unei zile .
Pentru cuperoza (coloratie rosie violacee a obrajilor si nasului) : 20 g flori si fructe se fierb 3 minute in 500ml apa . Se strecoara . Se aplica sub forma de comprese.
Pentru tulburari circulatorii si crampe la nivelul membrelor , se face o infuzie din 20g lingurite la 1 litru apa clocotita. Se fac bai la membrele interesate .
In anghina pectorala, infarct, se aplica pe regiunea inimii o compresa inmuiata in aceasta  infuzie.

 

SURSA: sanatate.ga                               AUTOR: Mihaela Dobrescu

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: