Izvorul Tămăduirii, apa care spală păcatele. Sărbătoarea închinată Maicii Domnului are loc în Vinerea Luminată

21 aprilie 2017, ora 07:00, in categoria Sfinte sarbatori

 

Izvorul Tămăduirii este prima sărbătoare după Paşti, fiind celebrată în Vinerea din Săptămâna Luminată şi închinată Maicii Domnului. Ortodocşii iau în această zi Aghiasma mică.

Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii datează de la jumătatea primului mileniu creştin. Credinţa spune că Leon cel Mare (457-474), înainte de a deveni împăratul Bizanţului, se plimba prin pădurea de lângă Constantinopol, când a întâlnit un bătrân orb care i-a cerut apă. La sfatul Maicii Domnului, Leon a găsit un izvor şi l-a ajutat bătrânul să bea apă, apoi l-a spălat pe ochi. Acesta îşi recapătă vederea, mulţumindu-i Maicii Domnului care i-a ghidat într-acolo. Maica Domnului este considerată izvorul lui Hristos, cel care a spălat omenirea de păcate. La izvorul cu apă vie, care nu seacă niciodată, găsesc alinare şi tămăduirea suflete şi trupuri lovite de boală. „Din Mama durerii, Maica Domnului s-a transformat în Mama bucuriei Învierii. Să ne bucurăm deci!“, îndeamnă teologii. Credincioşii merg în Vinerea Luminată în locurile unde curge un Izvor al Tămăduirii. Ei vin la biserică pentru a lua parte la slujba de sfinţire a apei, cunoscută şi sub numele de Aghiasma Mică. În Dobrogea curg mai multe Izvoare ale Tămăduirii: la Peştera Sfântului Andrei, la Dervent, la mănăstirea de hram de la Crucea sau la cea de la Măcin. Peste Dunăre, ortodocşii se închină la schitul Crucea de Leac de la Coslogeni din Călăraşi. În ziua de vineri, 17 aprilie, de praznicul Izvorului Tămăduirii, ÎnaltPrea Sfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie, începând cu ora 9.00, la mănăstirea Dervent. Clerul şi credincioşii vor merge apoi în procesiune la Izvorul tămăduitor, unde va fi săvârşită slujba de sfinţire a apei – Aghiasma mică.

Locul unde a bătut Apostolul cu toiagul în pământ Legenda vorbeşte despre Dobrogea cea secetoasă, tărâmul udat de ape, dar fără apă, unde Sfântul Andrei, Întâiul Apostol al lui Hristos, a venit să propăvăduiască religia creştină. Mesagerul lui Iisus s-a aşezat în colţul sud-vestic al Scythiei Minor (actuala Dobroge), unde a creştinat localnicii. Tot el le-a adus apa de care aveau atâta nevoie. „A lovit cu toiagul în stâncă şi a izvorât apa. Se păstrează Izvorul Sfântului Apostol Andrei ca mărturie până în zilele noastre, nesecând niciodată“, spun călugării care vieţuiesc în chiliile de la Peştera Sfântului Andrei, de lângă comuna Ion Corvin.
Monahii de la mănăstirea vecină Dervent, aproape de Ostrov, arată că istoria Izvorului Tămăduitor se împleteşte cu cea a creştinării noastre de acum două milenii. Slujitorii Domnului povestesc cazul recent al unei fete din Constanţa, care şi-a recăpătat vederea la Dervent. „La această sursă de binecuvântare vin oameni de pretutindeni pentru a-şi afla sănătatea şi liniştea. Aşa s-a întâmplat cu o familie din Constanţa care după redeschiderea mănăstirii au venit aici cu o fată de 18 ani care îşi pierduse vederea dintr-o dată. A fost spovedită şi împărtăşită, apoi îndemnată să meargă şi la Izvorul Tămăduirii. Acolo, fata s-a spălat pe faţă, şi-a atins ochii şi, spre uimirea părinţilor şi a oamenilor din jur, ea le-a spus: «Mamă, mi s-a luat o perdea de pe ochi, văd perfect!» Aşa se face că tânăra a putut să vadă via plantată de călugări cu un an în urmă. Toţi au revenit în mănăstire plângând de bucurie“, relatează monahii.
Hramul Izvorul Tămăduirii În partea de nord-vest a judeţului Constanţa se află Mănăstirea Sfânta Cruce, care poartă hramul Izvorul Tămăduirii. Este situată la Crucea, la capătul unui drum pietruit de 4 kilometri, dinspre DJ 224 Crucea-Băltăgeşti. Şi această mănăstire este aşezată într-o zonă pitorească, în vecinătatea rezervaţiei naturale Allah-Bair (Movila lui Dumnezeu, în limba turcă). Chiar lângă mănăstire curge Izvorul Tămăduirii, descoperit de musulmani. Ei obişnuiau să se spele aici şi să atârne lângă izvor batiste sau cârpe, probabil ca mărturie a trecerii lor. Ulterior, aceste gesturi rituale au fost preluate şi de către creştini. În perioada interbelică, izvorul a devenit loc de pelerinaj la sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. În ziua praznicului, preoţii săvârşeau slujbe – iniţial Sfântul Maslu, ulterior sfinţirea mică a apei – pentru credincioşii adunaţi în poiana de lângă izvor, urmate de o serbare câmpenească.
SURSA: :adevarul.ro                                AUTOR: Mihaela Dobrescu
 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: