Doamnele si domnitele Moldovei – Sotiile lui Stefan cel Mare: Evdochia de Kiev, Maria de Mangop si Maria Voichita

25 mai 2019, ora 14:01, in categoria Cultura, File de istorie, Ninel Stama

Autor : Ninel Stama *****Domnitorii Moldovei au reprezentat repere majore pentru intreaga istorie a neamului romanesc.Sunt onorat sa pot scoate in intampinarea cititorului Jurnalului de Drajna, taine legate de rolul Doamnelor si domnitelor Moldovei.Am convingerea ca lecturand impreuna, ne vom simti mai bogati, mai linistiti si impacati sufleteste pentru cinstirea si pomenirea lor.

Sotiile lui Stefan cel Mare
“Prin traditii, ne-am obisnuit sa-l consideram pe Stefan cel Mare un sot vesnic infidel, cu amante si copii din flori in toate targurile si colturile Moldovei.Trebuie sa spunem din capul locului ca documentele istorice nu confirma aceasta imagine.Spre deosebire chiar de bunicul sau Alexandru cel Bun, care a avut 16 copii, dintre care doar doi fii legitimi, lui Stefan nu i se cunoaste cu certitudine decat un copil din flori – si acela a fost cel mai vrednic dintre succesorii sai :P etru Rares. Ceilalti sunt scoboratori din cele trei casatorii legitime ale voievodului.Sa vedem insa, mai intai, care era viata doamnelor la curtea Moldovei in secolele 15 – 16.
La curtea de la Suceava, doamna tarii, trecuta in documente sub numele de “gospodja”, avea o viata retrasa, neamestecandu-se in treburile de stat decat in cazuri exceptionale.O facea doar atunci cand trebuia sa asigure succesiunea fiului sau la tron, dupa moartea tatalui.De obicei, doamna tarii era inconjurata de o mica curte a ei, alcatuita din dregatori speciali.Veniturile si le tragea din mosiile si din targurile care ii apartineau.In Moldova, apanajul doamnei era targul Botosanilor.Viata personala a sotiilor domnitorilor nu era neaparat foarte fericita.Ele erau obligate sa suporte existenta la curte a “tiitoarelor”, care ii dadeau voievodului copii, potentiali mostenitori ai coroanei.
Stefan cel Mare a avut trei casatorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Tarii Romanesti, fratele lui Vlad Tepes.Toate erau de rand princiar, descendente din mari familii domnitoare, intre care cea de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmasa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor.Stefan a contactat casatorii, conform uzantelor epocii, in intreaga Europa, care-i aduceau si aliante politice profitabile.”
CASATORIA CU PRIMA SOTIE – EVDOCHIA DE KIEV
“Casatoria cu Evdochia de Kiev a avut loc la Suceava, la 5 iulie 1463, in fata inaltelor fete bisericesti ale Moldovei si ale curtii domnesti.Stefan avea atunci cam 25 de ani, iar mireasa era o tanara blonda, se pare foarte frumoasa, aproape o copila.Evdochia era rusoaica sau lituanianca rusificata.Dupa nume era ortodoxa.Bunicul sau Vladimir, mare cneaz de Kiev, era descendentul marilor duci ai Lituaniei, din care s-a tras de altfel si familia regala a Poloniei.El a fost primul care s-a crestinat ( in secolul al 14-lea lituanienii erau inca pagani) sub numele bizantin Vasile.Vladimir a avut patru urmasi din care doar tatal Evdochiei, Alexandru, sau Olelko, s-a afirmat in luptele politice dintre unchii sai.Acesta l-a sprijinit pe varul sau, regele Poloniei, Cazimir al IV-lea Jagello, care i-a confirmat calitatea de mare cneaz de Kiev.
Despre Evdochia se stiu insa putine lucruri.Stefan a avut cu ea, in mod sigur, un baiat numit Petru, nascut probabil in 1465 – 1466 si mort in 1480, deci la 14-15 ani.Mormantul lui se afla la manastirea Putna.Fiul cel mare a lui Stefan, Alexandru, nascut in jurul anului 1464 si mort in 1496, nu se stie nici pana azi cu certitudine daca era al Evdochiei sau al unei anume Marusca, cu care iarasi nu se stie inca daca Stefan cel Mare a fost casatorit sau a fost doar una din tiitoarele domnului.
Cu Evdochia, Stefan a avut si o fata, Elena, victima unui destin nefericit pe care-l vom deslusi in continuare.Pana atunci insa, trebuie sa amintim ca frumoasa Evdochia s-a stins din viata la doar patru ani dupa casatoria cu Stefan cel Mare, in 1467, nu se stie daca de boala sau in urma unei nasteri.Mormantul ei s-a descoperit, in urma sapaturilor arheologice, la biserica Mirautilor, fosta mitropolie a Moldovei in timpul lui Stefan cel Mare.
Cand Evdochia se afla pe patul de moarte, Stefan era plecat in campania impotriva lui Matrei Corvin.Prima sa sotie n-a apucat sa vada nimic din gloria sotului ei.Stefan a fost, se pare, foarte afectat la aflarea vestii, si a ramas mult timp neconsolat.Chiar si dupa a treia casatorie, cu Maria Voichita, mai facea danii pentru sufletul Evdochiei.
Asa cum spuneam, destinul Elenei, fiica Evdochiei de Kiev si a lui Stefan cel Mare, a fost unul nefericit.In 1479 Stefan a inceput tratativele pentru o casatorie dinastica intre fiica lui si cneazul Moscovei, Ivan Ivanovici.El s-a adresat cumnatei sale Teodosia, sora raposatei doamne Evdochia, care era ruda cu familia princiara moscovita.Logodna celor doi s-a facut la Suceava in 1482, prin procura, reprezentantul cneazului fiind boierul Andrei Plesceev.Dupa aceasta Elena a plecat spre Moscova cu un alai somptuos, trecand prin Polonia.Nu avea sa-si mai vada niciodata tatal si locurile natale.La Moscova printesa a fost primitade mama marelui cneaz si gazduita la manastirea Voznezenskaia, unde a ramas pana la celebrarea cununiei, savarsita la 6 ianuarie 1483.In toamna anului urmator, Elena a nascut un fiu, botezat Dimitrie.Se intrevedeau zile fericite pentru fiica lui Stefan cel Mare, numai ca la 7 ani de la casatorie, sotul ei moare, fie de podagra, fie otravit de un medic evreu venetian, care-l ingrijea.Din acel moment, viata Elenei a devenit un cosmar.
A doua sotie a socrului sau Ivan al III- lea, Sofia Paleologa, descendenta a ultimilor imparati bizantini, nu vedea cu ochi buni atentia pe care marele cneaz o acorda nurorii si nepotului sau.Mai mult, dorea ca Elena si Dimitrie sa cada in dizgratie, iar fiul ei Vasile sa devina mostenitor al tronului.A organizat un complot, pe care insa Ivan al III- lea l-a inabusit.Dimitrie a fost proclamat mare cneaz al Vladimirului, al Moscovei si al Novgorodului.Dupa trei ani, insa, marele cneaz, influentat totusi de sotia sa, Sofia, si-a indepartat nora si nepotul si i-a inchis intr-o temnita, desemnandu-l mostenitor al tronului pe fiul Sofiei, Vasile.Stefan cel Mare a fost instiintat de ce se petrecea in cetatea moscovita.
In septembrie 1502, la putin timp dupa intemnitarea Elenei si a lui Dimitrie, domnul cerea de la hanul tatar Mengli Ghirei stiri despre acestia, intrebandu-l “vor fi in viata, fiica si nepotul meu?”.Hanul ii raspunde “Au fost oamenii mei la Moscova si spun ca toate acestea sunt minciuni”.Din pacate, nu erau minciuni.Cei doi se aflau inchisi intr-un turn si legati in fiare.Stefan s-a stins din viata, dupa cum se stie, in iulie 1504, fara a mai sti ceva de soarta fiicei sale.Greu incercata domnita Elena si-a urmat tatal in viata de dincolo, la 18 ianuarie 1505, la mai putin de un an.A fost inmormantata la manastirea Voznezenskaia, care o primise ca logodnica a celui ce trebuia sa ajunga mare cneaz al Moscovei.Despre fiul sau nu se stie ce s-a mai intamplat.Daca destinul domnitei Elena nu ar fi fost atat de nefericit, ar fi existat sansa ca tarii rusi sa fie descendenti directi ai lui Stefan cel Mare, ceea ce ar fi schimbat poate cursul istoriei Moldovei.”
A DOUA SOTIE , MARIA DE MANGOP
“A doua sotie a voievodului, Maria de Mangop, era de neam imperial. Ultimele doua dinastii ale imperiului bizantin au fost Comnenii si Paleologii.Comnenii au mai domnit o perioada in ultima posesiune bizantina ramasa in Europa dupa caderea Constantinopolului, Trapezuntul.Cand in 1461 a cazut si Trapezuntul sub stapanirea turcilor, comnenii sau refugiat in Crimeea, unde hanul tatarilor le-a dat in stapanire Mangopul, un mic stat cocotat pe o stanca si un castel la malul Marii Negre.Pe Maria, sora suveranilor Mangopului, Isac si Alexandru Comnen, a petit-o Stefan cel Mare.Casatoria a avut loc la Suceava, la 24 septembrie 1472.Ca si prima casatorie, cu Evdochia de Kiev, era o alianta matrimoniala prestigioasa pentru Moldova. Desi se prabusise sub loviturile repetate ale turcilor, prestigiul “celei de-a doua Rome”, cum era numit Imperiul Bizantin, ramasese intact in lumea ortodoxa.
La trei ani de la sosirea Mariei de Mangop la Suceava, turcii au atacat Crimeea, au ocupat posesiunile ultimilor Comneni si i-au ucis pe fratii ei, Isac si Alexandru.Stefan cel Mare mai pierdea un aliat.Pe de alta parte a survenit in familie o drama conjugala.
Dupa expeditia din 1471 in Tara Romaneasca, Stefan le luase prizoniere la curtea de la Suceava pe sotia lui Radu cel Frumos, numita Despina (era dupa cate se pare fiica de despot sarb) si pe fiica acestuia Maria Voichita. Se pare ca tanara domnita mostenise frumusetea tatalui ei, lucrul de altfel vizibil si in portretele din frescele bisericilor, cat pot fi ele de fidele, pictate mai tarziu, cand era deja doamna tarii si mama mostenitorului tronului.Crescand la curtea de la Suceava, Stefan s-a indragostit de ea, desi era un copil de 12-13 ani si el un barbat in puterea varstei, de peste 30 de ani, chiar apropiat de 35, daca socotim ca se nascuse dupa toate probasbilitatile in 1440.Dupa batalia de la Razboieni, Stefan si Maria de Mangop, desi mai erau casatoriti, se instrainasera.
Doamna, descendenta a ultimilor imparati bizantini, moare in 1477, in postul Craciunului, in conditii necunoscute, dupa cinci ani de casnicie.Ea a avut cu Stefan doi baieti gemeni.Ilias moare in acelasi an in care s-a nascut, 1473, iar Bogdan i-a supravietuit mamei sale doi ani.S-a stins si el din viata in 1479, la sase ani.Amandoi baietii se afla inmormantati in biserica manastirii Putna.
Tot la Putna se afla, sub un frumos baldachin de piatra, si mormantul Mariei de Mangop.In muzeul manastirii se afla invelitoarea acestui mormant, o adevarata bijuterie de broderie medievala, cu portretul.In singura ei reprezentare cunoscuta, Maria de Mangop apare in marime naturala, intr-un superb costum de curte cu coroana pe cap si cu un chip hieratic, brazdat de lacrimi de sange.In colturi, acoperitoare de mormant a doamnei Moldovei e impodobita cu vulturii Bizantului.Invelitoarea e un portret de o frumusete unica in arta broderiei moldovenesti din veacul al XV-lea, pe care nu o vom gasi decat in portretele domnesti ale lui Ieremia si Simion Movila, de la inceputul veacului al XVII-lea, aflate astazi la manastirea Sucevita.”
A TREIA SOTIE A LUI STEFAN CEL MARE, MARIA VOICHITA
“Fie ca Stefan a tinut un doliu cuviincios dupa Maria de Mangop, fie ca Maria Voichita era prea tanara, casatoria cu fiica lui Radu cel Frumos nu a avut loc decat in 1480.Oricum, intre miri era o diferenta de peste 20 de ani, iar Stefan, fiind var primar cu Vlad Tepes, unchiul Mariei Voichita, sotia sa ii era si un fel de nepoata.
Aceasta din urma casatorie a durat 24 de ani, pana la moartea lui Stefan, in 1504.Cu Maria Voichita, Stefan cel Mare a avut un fiu, pe Bogdan Vlad, devenit mostenitorul tronului dupa moartea lui Alexandru, in 1496, si doua fete, Ana si Maria-Chejna.Bogdan a devenit domn la moartea tatalui sau, in 1504.Sora sa Ana moare in 1499 si este ingropata la manastirea Bistrita.Cealalta sora, Maria, zisa Chiajna, s-a casatorit cu ducele polonez Teodor Wiesnowiecki si a murit in 1518, fiind ingropata la manastirea Putna.
Maria Voichita s-a stins din viata in 1511,in timpul domniei fiului ei, Bogdan al III-lea.Mormantul ei se afla la Putna, alaturi de cel al lui Stefan cel Mare, impodobit ca si acesta de o frumoasa piatra sculptata.In ntoate tablourile votive Maria Voichita apare alaturi de sotul sau, urmata de copii si cateodata de rebelul sau nepot, Stefanita Voda.
Dupa cum am aratat la inceputul acestui capitol, singura relatie extraconjugala certa a lui Stefan cel Mare, cel putin singura din care s-a nascut un urmas recunoscut de marele domn, a fost cea cu mama lui Petru Rares.Aceasta Maria Raresoaia era o boieroaica din partile Harlaului sau din zona lacului Brates, casatorita cu un bogat negustor de peste, poreclit Rares, adica cel cu parul rar.Acest nume nu apartine viitorului voievod, ci sotului mamei sale si este, de fapt, o porecla.Nu se stie exact cand s-a nascut Petru Rares, dar avand in vedere ca in momentul in care a luat pentru prima oara domnia, in 1527, era deja un barbat in jur de 40 de ani, se poate presupune ca a venit pe lume in intervalul 1487 – 1490.”

Evdochia de Kiev

Evdochia de Kiev a fost prima soţie a lui Ştefan cel Mare. S-a născut în prima parte a secolului al XV-lea. Fiica lui Alexandru (Olelko) şi a Anastasiei, rudă cu marii cnezi ai Kievului şi marii duci ai Lituaniei, după tată, şi cu marii cnezi ai Moscovei, după mamă, după bunica sa Sofia era rudă îndepărtată şi cu familia imperială bizantină a Paleologilor. A devenit Doamna lui Ştefan, voievodul Moldovei, la 5 iulie 1463, în faţa înaltelor feţe bisericeşti ale ţării şi ale Curţii Domneşti: „luatu-ş-au doamnă de mare rudă, pre Evdochiia de la Chiev” (Grigore Ureche), „în luna iulie, în ziua 5”.Nunta lui Ștefan cu Evdochia se făcu la Suceava, fiind binecuvîntată de mitropolitul Moldovei Teoctist și de Tarasie, episcopul de Roman. Au avut împreună trei copii, Alexandru (decedat la 26 iulie 1496), Petru (decedat în 1480 și înmormîntat la Mănăstirea Putna) şi Elena. Domnița Elena, căsătorită în 1483 cu țareviciul Ivan Ivanovici al Moscovei a avut o viață grea și un sfîrșit tragic, murind la 18 ianuarie 1505.După doar patru ani de căsătorie, Evdochia a murit la25 noiembrie 1467 la Suceava, probabil în urma complicaţiilor survenite la naşterea unui copil, în timp ce soţul ei era plecat în campania împotriva regelui Ungariei, Matei Corvin. A fost înmormîntată la biserica Mirăuţilor din Suceava, fosta Mitropolie a Moldovei.
Maria de Mangop
Doamna este a doua soţie a luiŞtefan cel Mare. S-a născut la mijlocul secolului al XV-lea. Fiica lui Manoil şi a Anei, descendenţi din familiile imperiale bizantine a Paleologilor şi bulgare a Asăneştilor, nepoata ultimei împărătese a Trapezundului şi rudă cu hanul turcoman al Persiei. După căderea în mîinile otomanilor a Constantinopolului (1453) şi Trapezundului (1461), familia ei a primit spre stăpînire de la hanul tătarilor din Crimeea, Mangopul – un domeniu cu un castel pe-o stîncă, la malul mării.Maria de Mangop s-a căsătorit cu domnul Moldovei la24 septembrie 1472, de Înălţarea Sfintei Cruci. Această căsătorie pusă sub semnul Înălţării, aducea domnului o alianţă şi un „nume” – prestigiul Bizanţului era păstrat chiar şi după căderea Constantinopolului – , și îi dădea lui Ştefan dreptul de a spera că Suceava va deveni „noul Constantinopol”, iar Moldova, „centrul împărăţiei creştine”.Trei ani după sosirea acestei odrasle împărătești în Moldova, turcii atacară Crimeea, supuseră pe han, puseră stăpînire asupra Mangopului și omorîră pe ultimii Comneni de acolo: pe Isac, fratele Mariei, și pe Alexandru, un văr de-al ei.Maria i-a dăruit lui Ștefan cel Mare doi copii: Bogdan (decedat la 26 iulie 1479 și înmormîntat la Putna) şi Ilie, mort la o vîrstă fragedă. După obiceiul existent la Curtea Domnească, ea a trebuit să aibă grijă şi de ceilalţi copii ai domnului, Elena, Alexandru şi Petru.În 1473, după un atac asupra Valahiei, domnul moldovean aduce la Suceava, ca ostatice, pe soţia şi fiica lui Radu cel Frumos. Există mai multe semne că voievodul s-ar fi îndrăgostit de fiica lui Radu, Maria Voichiţa, fapt care a grăbit moartea doamnei, după o căsătorie de numai cinci ani şi trei luni.Maria-Voichița a moștenit frumusețea tatălui ei Radu, supranumit cel Frumos. Cu timpul, crescînd fata sub ochii Iui Vodă, în cetatea Sucevei, Ștefan s-a îndrogăstit de ea. Cînd turcii cuceriră Mangopul, Ștefan a pierdut speranța de a pune stăpînire pe acel ținut din Crimeea, și se pare că se înstrăină de soția lui Maria.Maria de Mangop a donat o icoană a Sfintei Marii, Mănăstirii Grigoroiu de la Muntele Athos, pe care se găsea inscripţia: „Rugăciunea binecredincioasei doamne Maria Asanina Paleologhina, doamna Moldovlahiei”. Ea moare la Suceava în anul 1477, în luna decembrie, în postul Crăciunului, după cinci ani de căsnicie. A fost înmormîntată de către soţul ei la Mănăstirea Putna, cu un bogat acoperămînt. Stofa cusuta cu fir, care-i acoperă mormîntul, o arată moartă, îmbrăcată în haine scumpe domnești, cu coroana bizantină pe cap și cu armele Bizanțului cusute în colțurile stofei pe care s-a scris cu slove: „Acesta este acoperămîntul mormîntului roabei lui Dumnezeu, binecredincioasa şi de Hristos iubitoarea doamnă a lui Io Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei, Maria, care a trecut la veşnicul lăcaş în anul 6985 (1477) luna decembrie 19, în ceasul al cincilea din zi”. 

Maria Voichiţa

Doamna Maria Voichiţa este a treia soţie a lui Ştefan cel Mare. S-a născut în 1457 la Tîrgovişte. Fiica domnului muntean Radu cel Frumos şi al Doamnei Maria Despina. A fost luată ostatică împreună cu mama sa, la 24 noiembrie 1473, în timpul unui raid întreprins de Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, domnitorul Valahiei. Cele două domniţe au fost date în grija soției domnului Moldovei, Maria de Mangop.După dispariţia prematură a Mariei de Mangop, la 19 decembrie 1477, Maria Voichiţa a devenit Doamna Moldovei. Acest lucru s-a întîmplat în vara anului 1478, astfel unindu-se dinastia Basarabilor cu cea a Muşatinilor. Această căsnicie ținu 24 de ani, pînă la moartea lui Ștefan. Ea a dăruit lui Ștefan „un fiu, Bogdan voievod și două fete frumoase”, scie cronica moldo-germană. Fiul e viitorul domn al MoldoveiBogdan al III-lea, iar fetele – Ana, rămasă necăsătorită (decedată în 1499 și înhumată la Mănăstirea Bistriţa) şi Maria Chiajna, căsătorită în 1510 cu nobilul polonez Teodor Wiesnowiecki. Maria-Chiajna primise o bogată zestre de la fratele său, domnul Moldovei. Ea a murit în 1518, iar în 1522, Ștefăniță, nepotul lui Ștefan cel Mare, cerea prin solul său, Luca Cîrjă, restituirea oaselor ei și a tezaurului. Rămășițele Mariei-Chiajna au fost aduse și reînhumate la Putna, dar tezaurul pentru care va interveni și Petru Rareș, care va purta și un proces cu fostul soț al surorii sale, va rămîne în stăpînirea ducelui Wiesnowiecki.Influenţa Mariei Voichița asupra soţului a fost destul de importantă, dovadă faptul că, după 1487, cei doi au iniţiat construirea mai multor biserici în stilul Putnei, Milişăuţii, Pătrăuţii, Voroneţul, Sf. Ilie din Suceava, Bălineştii, Dorohoiul – unde se află şi un portret votiv al Mariei Voichiţa. În tabloul votiv, domnul cu plete blonde, ţinînd în mîini macheta bisericii pe care o aduce ca ofrandă lui Iisus Hristos. Maria Voichiţa apare şi în celelalte tablouri votive alături de soţul său, urmată de copii.Doamna Maria-Voichita i-a supraviețuit 7 ani lui Ștefani cel Mare. A fost îngropată la Putna, alături de cealaltă soție, în anul 1513, în timpul domniei fiului ei Bogdan.

 

 

Surse info si foto : poezie.ro, wikypedia.org, moldovenii.md, historia.ro

 

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: