Doamne, sunt femeie şi mereu îmi spun
Dacă asta-s toată, dacă flori pe drum
Risipite parcă drept din poala Ta
Cresc în urmă-mi, pasul să mi-l pot vedea…

Dacă sunt femeie, cuget liniştit
Gând, furtună-n noapte, vis neispăşit
Coamă-nvolburată, tropot de la cai
Înhămaţi la steaua unde mă scriai,

Într-un timp, odată, ce-l legai de rând
Dacă sunt femeie, Doamne, prea curând
Litera Ta vie, slobozită-n vers
Trup micuţ de fată, roi în Univers

Unde mi-i menirea, ce simţiri în ea
Vor să schimbe, Doamne, punctuaţia?
Dacă sunt din coasta pură-a lui Adam,
Dacă port în mine legături de ram…

În adânc pamântul rădăcini mi-aşteaptă,
De-nnorarea lumii când preocupată
Mai închin Luminii un pahar de Soare -
Dacă sunt femeie, Doamne, ce mă doare?!

Întrebări, retorici, fraze nuanţate
Între-apusul zilei liniştit de noapte
Dări şi bir pe Lună voi plati să-mi poată
Firea mea nebună să m-absolve, toată.

Dacă sunt Femeie, Doamne, nu mai spun
Asta sunt! Las paşii înfloriţi pe drum
Parfumat, risipă, să mă poţi vedea:
Râd! Mă-nalţ în mine, din Iubirea Ta…

Autor : Shanti Nilaya