Cele mai frumoase obiective turistice din Ţinutul Secuiesc. Lacul Sfânta Ana şi Poiana Zânelor, adevărate minuni ale naturii

14 noiembrie 2021, ora 08:30, in categoria MIHAELA DOBRESCU, Turism intern

 

Tinutul Secuiesc este o zonă de o rară frumuseţe. Lacul Roşu – Cheile Bicazului, Băile Tuşnad, Tinovul Mohoş, Castelul Arcuş, Băile Apor sau Piatra Singuratică sunt doar câteva din obiectivele turistice care merită văzute în Ţinutul Secuiesc

Obiective turistice în judeţul Covasna Oraşul Covasna este cel mai renumit centru balneo-climateric pentru problemele cardiovasculare din România, fiind deseori numit “staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate”.

Merită să vizitaţi Cetatea Dacica din Covasna, cu vestigii arheologice din epoca mijlocie a fierului. Balta Dracului, aflată chiar in centrul orasului Covasna, este monument al naturii, rămăsiţa a unei erupţii vulcanice, cu noroi si gaze. Balta Dracului constituie un interesant fenomen hidrogeologic apărut ca urmare a erupţiilor vulcanice cauzate de marile mişcări tectonice din această regiune.

Castelul Arcuş – în comuna cu acelaşi nume, din judeţul Covasna, se găseşte castelul şi parcul lui Zsigmond Szentkereszty, fosta casă de vacanţă a lui Nicolae Ceauşescu.
Ceea ce impresionează chiar şi cele mai exigente gusturi este parcul englezesc care înconjoară castelul. Aflată într-o porţiune izolată vila se bucura de pitorescul şi frumuseţea Văii Zânelor. Dictatorul a petrecut aici o singură noapte, în luna august a anului 1986, imediat după accidentul nuclear de la Cernobal. Cu toate acestea clădirea era destinată protocolului de stat. În Covasna puteţi vedea şi Muzeul Memorial al lingvistului Csoma Sandor, autorul primului dictionar tibetano-englez, dar şi Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial/Monumentul Eliberatorul, sculptat de Theodor Ionescu. Valea Zânelor este o zona deosebita, marginita de paduri, unde se regăseşte Planul Inclinat Covasna-Comandău/Şiclăul, element tehnic unicat în Europa.

Poiana Zânelor este un ansamblu de izvoare minerale amenajate sub formă de bazine în aer liber. Se găsesc indicaţii în limbi de largă circulaţie pictate manual pe tăblii din lemn şi decorate cu motive florale specifice zonei. Tot în poiana Zânelor sunt puncte de belvedere şi locaţii de picnic sau plajă. Anual, în luna iulie, Valea Zanelor se pregateste pentru Nedeia Mocănească, sărbătoare celebră prin aceste locuri. Cetatea Ilenei Cosânzene este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Tinutul Secuiesc, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Nu departe de centrul orasului Covasna, in padurea Miske, se inalţă Cetatea Miske sau Cetatea Ilenei Cosânzene. Cadrul natural de basm si legendele din spatele cetatii atrag turistii curiosi din toata tara. Constructia este invaluita intr-o aura de mister, intrucat nu se cunosc informatii despre anul ridicarii ei. Legenda spune ca aici a locuit Ileana Cosanzeana, care avea ascunsa in beciurile cladirii o avere imensa pazita de un cocos care dormea o singura data la 7 ani. Atunci se deschideau portile secrete, iar cel care era prin preajma putea sa descopere fabuloasa avere. Cheile Vârghişului – situate într-un colţ al judeţului Covasna, între comunele Mereşti şi Vârghiş, sunt accesibile oricui dispune de un automobil pentru a ajunge la ele pe un drum forestier ce pare că duce la capătul lumii. O serie de poduri, cărări care se strecoară printre stânci şi câteva peşteri fac din râul Vârghiş un maestru al calcarului şi cheile – unele dintre cele mai fotogenice din România.

Obiective turistice în Judeţul Harghita Pestera cu stalactite sau Peştera Scaunului Rotund este situată spre vîrful Dealului Scaunul Rotund şi reprezintă cea mai lunga cavitate formata in tuf calcaros din Romania.
S-a format pe diaclaze si fracturi tectonice, si are o dezvoltare totala de 235 m. Numai porţiunea iniţială de 15 m – luminată parţial natural prin deschideri ale tavanului se poate vizita. In galeriile şi sălile de prabuşire ale peşterii găsim stalactite, depuneri de montmilch si coralite. Băile Tuşnad În cheile Oltului, la o altitudine de 650m, la poalele munţilor acoperiţi cu brazi se află Oraşul Băile Tuşnad. Localitatea situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, între munţii Harghita şi Bodoc, este cea mai mică staţiune balneară din ţară, fiind cunoscută până astăzi ca “Mica Elveţie”.
Băile Tuşnad oferă două puncte de belvedere excepţionale (Turnul Apor şi Stânca Şoimilor), accesibile tot timpul anului într-o drumeţie uşoară. Staţiunea cu diverse izvoare de ape minerale, mezotermale şi mofete este recomandată pentru tratamentul bolilor cardio vasculare, urinare şi a sistemului nervos. Turnul Apor a fost construit in anul 1883 si a fost restaurat in 2008. Situat la o altitudine de aproximativ 700m , este un punct de belvedere foarte frumos, neavand niciodata un rol strategic. Noaptea este iluminat cu ajutorul unui panou fotovoltaic.
Este primul traseu marcat din Băile Tuşnad, cel mai scurt si cel mai usor. Traseul turistic porneşte din mijlocul staţiunii, trece prin centrul oraşului, pe lângă izvoarele Mikes şi Apor şi ajunge la marginea pădurii. Aici se termină strada pavată, traseul continuă pe o potecă bine bătătorită. După cam 10 minute de mers, traseele marcate cu cruce roşie şi punct roşu se despart. Primul traseu, marcat cu cruce roşie duce la Tinovul Mohoş – Lacul Sfânta Ana, iar cel de al doilea, marcat cu punct roşu, se întoarce spre stânga şi continuă pe versantul Muntelui Surduc aproape pe orizontală. După cca. 15 minute de mers, la o altitudine de 701 m, se ajunge la Bastionul Apor. Dacă vreţi să plutiţi deasupra unui Vulcan atunci trebuie să ajungeţi la Tinovul Mohoş. Vizavi de Lacul Sfânta Ana se mai află un crater vulcanic, de 4 ori mai mare ca fratele său mai celebru, însă care s-a camuflat într-o pătură pufoasă şi plutitoare, desvăluindu-şi adevărata faţă doar în două ochiuri de apă.
Lacul Sfânta Ana este o rezervaţie complexă naturală, geologică, floristică şi faunistică, fiind legat de Băile Tuşnad prin poteci turistice. Lacul Sfânta Ana este un lac vulcanic, fiind singurul astfel de lac de pe întreg teritoriul României. Este situat pe teritoriul judeţului Harghita, în masivul Ciomatu, de pe stânga Oltului, în apropiere de Tuşnad. Lacul este aşezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, din masivul vulcanic Puciosu, locul celei mai recente erupţii vulcanice în Carpaţi şi în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani.

Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă de pictor, are o lungime de 620 m şi o lăţime maximă de 460 m, o suprafaţă de 19,50 ha şi o adâncime maximă de 7 m. Lacul îşi completează apele numai din precipitaţii, neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de aceea a apei distilate, cu numai 0,0029 ml minerale. Izvoarele de apa minerala din Borsec Izvoarele de apă minerală sunt numeroase, având compoziţie chimică apropiată şi stabilă în timp, cu debite variabile, dar suficiente pentru a putea fi utilizate economic şi sunt principalul motor economic al staţiunii. Caracterele de mineralizare le încadrează în grupa apelor minerale mixte bicarbonatate, calcice, magneziene, carbogazoase şi hipotone.
Lacul Rosu, aflat la 30 km de Gheorgheni si 30 km de Bicaz este cel mai mare lac de baraj natural din Romania. Acesta s-a format in anul 1837 prin alunecarea unei suprafete de teren de pe versantul Nord Estic al Muntelui Ucigasul (Ghilcos), alunecare ce a barat cursul raului Bicajel. Farmecul lacului este dat de trunchiurile brazilor de odinioara care strapung oglinda apei lacului si care tulbura imaginea reflectata a muntelui. Lacul Roşu este unul dintre cele mai renumite lacuri al Ţinutului Secuiesc şi este situat la altitudinea de 938 m în partea centală al munţiilor Hăşmaş. Lacul se află la 26 km de municipiul Gheorgheni.
n jurul formării lacului s-au născut mai multe legend. Prima dată Urmánczy Nándor scrie despre legenda Lacului Roşu în descrierea unei călătorii, în care descrie povestea unui secui bătrân. Legenda ne povesteste că o frumoasă fată, numită Ferenc Anikó, a fost rapită din târg de un haiduc şi adusă între stâncile Suhardului Mic. Fata a cerut ajutor duhului muntelui. Duhul a ascultat fata şi a ajutat-o să iasă dintre stânci. Haiducul s-a speriat si a dat cu o bâtă în stânci, care au început să prăbuşească si au îngropat totul din vale închizând şi valea. Puteti face apoi o drumeţie prin Cheile Bicazului, chei formate pe cursul superior al râului Bicaz. De pe şoseaua care străbate această zonă salbatica, făcând legatura între Transilvania şi Moldova, puteţi admira privelişti de o rară frumuseţe.
Vă vor capta atenţia înălţimile izolate, cu pereţi abrupţi numite local “Pietre”: Piatra Altarului (1121 m alt), despre care se spune ca ar fi fost locul unde dacii liberi îşi ţineau ceremoniile de cult; Piatra Arşiţei, Piatra Glodului şi Piatra Singuratica. Partea centrală a cheilor numita sugestiv “Gâtul iadului“ impresioneaza prin aspectul său de canion. Piatra Singuratică se află la o oră şi jumătate distanţă de oraşul minier Bălan, judeţul Harghita. La 1504 m, o micuţă cabană se cuibăreşte la poalele unei impresionante stânci, care domină împrejurimile din masivul Hăşmaşul Mare.

Cetatea Atacată de Secui din Odorheiu Secuiesc Cetatea Atacată de Secui (Székely Támadt) a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de principele Transilvaniei János Zsigmond pentru a înfrunta secuii. Pornind din colţul nord-vestic al pieţei centrale (Piaţa Libertăţii), de-a lungul străzii Cetăţii, ajungem chiar la intrarea cetăţii. În partea dreaptă se află ruinele bastionului Fóris (octogonal), în spatele acestuia bastionul octogonal Hajdú, iar pe partea stânga, în faţă se vede bastionul Bánffy, în spatele acestuia bastionul Telegdy. Bastioanele au fost denumite după comandanţii cetăţii. Castelul Miko Construit pe malul Oltului intre anii 1623-1631, din ordinul contelui Hidvegi Miko Ferenc, Castelul Miko reprezinta una dintre principalele atractii ale orasului Miercurea-Ciuc. Realizat in stil neorenascist, cu plan geometric regulat si bastioane italienesti, Castelul Miko este cel mai vechi si mai important monument istoric al orasului Miercurea-Ciuc.
In timpul revolutiei din 1848-1849 a fost sediul comandantului fortelor revolutionare din secuime, Gal Sandor. Dupa revolutie, castelul a ramas in folosinta armatei. Castelul Miko este monumentul renascentist cel mai bine pastrat din Secuime. Astazi, el este sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului, muzeu in care vizitatorii se pot bucura de o bogata colectie de istorie locala, stiintele naturii, arta populara, mestesuguri populare, arta bisericeasca, tiparituri vechi si arte plastice. In curtea interioara a castelului se tin concertele din cadrul Festivalului Muzicii Vechi. In parcul din fata castelului se afla statuia lui Petofi Sandor si cea a lui Nicolae Balcescu. În imediata vecinatate a Odorheiului Secuiesc, pe drumul ce leaga acest oras de Sovata, se gaseste una dintre cele mai cunoscute asezari in intregul Tinut Secuiesc: Baile Seiche. Renumele acestei zone de agrement se datoreaza frumusetii peisajelor naturale, faimoaselor porti secuiesti de lemn, dar si izvoarelor de ape minerale curative, care fac din Băile Seiche o destinatie de vacanta preferata de numerosi turisti din orasele invecinate si nu numai. Castelul Lazar, numit deseori si Castelul Lazarea, dupa numele localitatii in care se gaseste, Comuna Lazarea, se numara printre cele mai importante monumente istorice din regiunea judetului Harghita, fiind o constructie impresionanta, ce reuneste trei stiluri arhitecturale: romanic, gotic si renascentist. Mareata constructie s-a remarcat de-a lungul timpului drept o veritabila resedinta nobiliara, apartinand familiei Lazar, al carui nume il poarta.
Castelul a inceput sa fie renovat abia din anul 1967, fiind refacute cele mai importante încăperi ale constructiei: Sala Cavalerilor, Bastionul Berzelor, Casa Femeilor sau Bastionul cu Brânza. Cladirea principala a castelului a fost transformata in galerie de arta, unde sunt găzduite diverse exponate realizate de artisti ce participa la taberele de creatie desfasurate acolo. Salina Praid Situata la 10 km de statiunea Sovata in judetul Harghita, Salina Praid este una dintre cele mai mari mine de sare din tara si Europa, exploatarea ei constituind de sute de ani sursa de venit pentru localnici, multi dintre ei lucrand acum in salina.
Cu o forma eliptica, zacamântul are diametre de 1,2-1,4 km si o adancime de 2.700 metri, cu rezerve de aproape 500 de ani, o adevarata comoara pentru economia Transilvaniei. In inima muntelui de sare se ajunge cu autobuzul, printr-un tunel lung de 1.500 de metri, apoi accesul in salina se face coborand 300 de trepte abrupte iar in fata ochilor apare un adevarat orasel subteran, la 120 de metri adancime. Aerul este puternic ionizat, deosebit de eficient in tratarea afectiunilor respiratorii. Temperatura, in orice anotimp al anului, in salina este de 16 grade Celsius. Obiective turistice judeţul Mureş Construită în secolul al XVII-lea, Cetatea Medievală Mureş a fost ridicată în locul castelului-cetate de odinioară al voievodului transilvănean Báthori István din 1492, distrus în anul 1601 de invazia turco-tătară. Un an mai târziu au fost începute lucrările de reconstrucţie.

Au fost ridicate 7 bastioane, din care 5 construite de bresle.Bastioanele cizmarilor, blănarilor şi lăcătuşilor, dogarilor, croitorilor, măcelarilor, a lui Báthory şi bastionul de poartă au fost legate între ele de ziduri de 10m înălţime. Cetatea a mai fost înconjurată de un şanţ de 10 metri lăţime şi 8 de adâncime, astupat la începutul secolului a XX-lea. În incinta cetăţii au existat diferite clădiri, care au fost demolate în anul 1962, pentru realizarea unui parc de distracţii. Biserica Reformată a rămas intactă. Palatul Culturii a fost construit între anii 1911-1913 în stil secesionist, după planurile lui Komor Marcell şi Jakab Dezső.
Ţiglele colorate sunt de la firma Zsolnay. Pe scena sălii de concerte, cu o capacitate de 800 de locuri, au evoluat Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla. Farmecul holului lung de 45 m este asigurat de cele 12 vitralii, proiectate de Thorozkai-Wigand Ede şi Nagy Sándor, care au fost realizate pentru a reprezenta Europa la Expoziţia mondială de artă decorativă din San Francisco în 1914. În timpul celui de al II-lea război mondial vitraliile au fost ascunse în pivniţă. Cele două capete ale holului sunt acoperite cu oglinzi veneţiene. Perla palatului este sala cea mai mică, cea cu oglinzi. Pinacoteca de la etajul trei găzduieşte peste 1000 tablouri valoroase, iar biblioteca are peste un milion de volume cu multe rarităţi.
Pădurea de stejari seculari de la Mociar, aşezată aproape de comunele Solavăstru, Beica de Jos şi Gurghiu, nu e colorată şi nici nu sare în ochi. Însă are genul acela de frumuseţe sălbatică, ce dă un sentiment de natură puţin atinsă şi de pustietate. E presărată cu copaci rari, chiar în apropierea civilizaţiei. Totul pe un teren înalt şi mlăştinos. Aşa că, dacă vrei relaxare sau doar aventură şi curiozitate, nu ai de ce să ratezi o plimbare pe dealurile verzi de la Mociar. De ajuns nu se ajunge greu. Cel mai simplu ar fi din oraşul Reghin, pe DJ 153C, pe care faci apoi stânga intrând pe un drum comunal.
SURSA: realitatea.net                                            AUTOR: Mihaela Dobrescu
 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna: