9 mai 2015 – Ziua oraşului Vălenii de Munte. Vezi programul

9 mai 2015, ora 11:00, in categoria Evenimente

 

Sâmbătă, 9 mai, oraşul Vălenii de Munte este în sărbătoare. Administraţia locală condusă de către primarul Florin Constantin a pregătit, şi de această dată, un program artistic deosebit dedicat marcării aşa cum se cuvine a zilei oraşului de pe Valea Teleajenului.

În cele ce urmează vă prezentăm programul complet al evenimentului:

– ora 13.30, Parcul Eroilor: Ceremonial religios de pomenire a eroilor; importanţa zilei de 9 Mai în istoria României; mesajul primarului şi al oficialităţilor prezente; depuneri de coroane; paradă militară.

– ora 14.30, scena din faţa Muzeului „Nicolae Iorga: premierea elevilor olimpici din anul şcolar 2014-2015; „Fiii oraşului” – spectacol oferit de trupe de dans şi interpreţi din zona Văii Teleajenului.

-ora 19.00: Spectacol artistic: Teodora Bârsan, Claudia Ghiţulescu, Carmen Rădulescu, Proconsul.

 

Vălenii de Munte este un oraș din județul Prahova, Muntenia, România, cu o populație de 12.257 locuitori.[4] Se află în Depresiunea Vălenii de Munte, pe Valea Teleajenului, la 98 km distanță de municipiul București, la 28 km nord de municipiul Ploiești și la 89 km sud-est de municipiul Brașov. Se întinde pe o lungime de 5 kilometri. În oraș se poate ajunge folosind DN1A București – Ploiești – Brașov. Este atestat documentar ca „târg al săcuienilor” și vamă în secolul al XV-lea, într-o poruncă a lui Dan al II-lea de la 1431. Vălenii de Munte a fost reședința lui Nicolae Iorga, aici găsindu-se în prezent Casa Memorială care poate fi vizitată. Ziua orașului este la 9 mai.

Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au făcut ca omul să fie atras în zonă încă din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice sau și lucrările întâmplătoare au scos la iveală urme din vechime începând cu paleoliticul mijlociu și continuând cu etapele succesive, mezoliticul și neoliticul.

Vălenii de Munte a îndeplinit de-a lungul existenței sale funcțile unui oraș: capitală de județ, vamă, târg, reședința plaiului Teleajen, centru politic al raionului și cetății de cultură Teleajen.

Localitatea este atestată documentar într-o poruncă a lui Dan al II-lea din 1431. “Drumului Teleajenului” (Văleni – Drajna – Cerașu – Slon – Vârful lui Craiu – Tabla Buții – Vama Buzăului – Brașov) este atestat și el din 1433.[necesită citare]

La 1 octombrie 1473, este semnalată prezența lui Ștefan cel Mare la „Cetatea Teleajenului” (poate Homorâciu), unde taie capetele pârcălabilor lui Radu cel Frumos, le ia în robie femeile și dă foc cetății.[necesită citare]

În 1573, Alexandru al II-lea întărește fiilor popii Neagoe moșie “peste valea Vălenilor”. În 1580, Mihnea Turcitul dă o întărire marelui spătar Albina asupra moșiei Albinari (Ariceștii Zeletin), care ajungea până la hotarul Vălenilor. În 1581 tot Mihnea Turcitu întărește altora ocine în hotarul Berevoieștilor (azi cartier în Vălenii de Munte).

În 1608, Radu Șerban întărește marelui vornic Cernica și soției sale Chiajna satele Predeal Sărari, Văleni și Berevoiești, pe care le împarte jumătate cu mănăstirea de la Grădiște. De la 1645 datează prima mărturie documentară asupra județului Sacueni cu reședința la Vălenii de Munte, de unde se va muta la Bucov în 1781.[necesită citare]

În 1684, Miron Costin menționează în cronica sa Vălenii de Munte printre orașele Țării Românești.[necesită citare] La 1794, târgoveții orașului sunt în proces cu egumenii mănăstirii din localitate, pentru regularizarea situației lor pe moșia acesteia. Se menționează în 1794 în documente “târgul domnesc Vălenii de Munte”, iar în existența unui dascăl plătit la școala din Văleni. În 1832, Văleniul număra 518 gospodării (cu 2590 suflete).

La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală, condusă în 1839, de David Almășanu, și la care învățau 139 de copii (mai târziu, în 1845–1846, doar 80&ndsh;90); în plus, existau o școală de băieți și una de fete. În oraș erau 6 biserici, dintre care sunt menționate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei biserica Berevoieștilor, cea a Bărcenilor, catedrala orașului (fostă mănăstire închinată la muntele Athos) și biserica Sf. Ioan.[5]

Istoricul Nicolae Iorga s-a stabilit aici în 1907, și a deschis, în iulie 1908, universitatea populară de vară.[6]

În 1925, orașul avea 3723 de locuitori, fiind în continuare reședința plășii Teleajen.[7] În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat.

În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu comuna Gura Vitioarei, satul Bughea de Jos.

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 – 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.

Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.

Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.

Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și spre Predeal-Sărari și Ariceștii-Zeletin spre est. Tot aici, se ramifică din același drum național și șoseaua județeană DJ102B care duce spre est către Drajna, Posești și mai departe în județul Buzău spre Cătina și Cislău.

Imnul orașului a fost compus de Carmen Aldea Vlad și interpretat de Fuego.[14]

  • De două ori:
Privirea lui Iorga veghează din timp
Aici la Vălenii de Munte
Și cheia istoriei cere răstimp
Celor mulți care știu să asculte.
  • Refren (bis):
Loc de legenda ca-o lume de vis
Cu oamenii dintr-o bucată
Vălenii de Munte au cerul deschis
Străbunii veghează în vatră.
  • De două ori:
Privirea lui Iorga e vie oricând
Aici la Vălenii de Munte
Și pietre și râuri transmit într-un gând
Vălenilor locul de frunte.
  • Refren (bis)
  • De două ori:
Cinstind festivalul cu țuica dintâi
Se adună românii pe seară
Miroase-a prune din fiert și gutui
Vălenii-s bucată din țară
  • Refren (ter)

 

Descrierea stemei

Stema orașului Vălenii de Munte, potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 818/2004, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 513 din 8 iunie 2004, se compune dintr-un scut, tăiat în două de un brâu undat de argint, încărcat cu trei pruni naturali. În câmp de azur, în stânga sus se află o carte deschisă, de aur, iar în dreapta jos se află o biserică de argint, pe o terasă verde.

Semnificațiile elementelor însumate

Brâul undat reprezintă râul Teleajen, ce străbatelocalitatea.

Prunii reprezintă una dintre bogațiile naturale cele mai cunoscute ale zonei.

Cartea de aur este simbolul activităii desfășurate în perioada interbelică de către savantul de renume mondial Nicolae Iorga, cel care a înființat aici Universitatea Populară de Vară (1908), ce funcționează și în prezent. Silueta bisericii este legată de tradiția religioasă ce a însoțit în decursul timpului Mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, aflată în centrul orașului. Coroana murală, de argint, cu trei turnuri crenelate, semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș.

Stemă

Evenimente de interes național

Centrul de Cultură Europeană – locul unde se ţin aproape toate evenimentele importante din oraş. Alături s-a construit noua primărie, cea veche fiind retrocedată în decursul anului 2007 proprietarilor de drept.
  • 9 mai: ziua orașului. Manifestare complexă: alocuțiuni, depuneri de flori, versuri și cântece patriotice, muzică de fanfara, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, expoziții, dans etc.
  • 13 – 18 august: cursurile de vară ale Universitătii Populare “Nicolae Iorga”. Manifestare complexă, cu participare națională și internațională: prelegeri, dezbateri, simpozioane, expoziții de carte, cusături, țesături, pictură, sculptură, fotografii artistice, mestesuguri traditionale, spectacole, excursii culturale, lansari de carte etc.
  • 15 august: Stămăria Mare – festival folcloric județean, cu participare națională și internațională.
  • 27 – 29 octombrie: Serbările Toamnei la Vălenii de Munte. Manifestare cultural-artistică complexă, cu participare naționala, inclusiv din Republica Moldova: târgul de toamnă al producătorilor de pe Valea Teleajenului, expoziții, spectacole folclorice, concursuri, muzica de fanfară, serii de dans etc.

Personalități marcante ale orașului

Cetățeni de onoare

Primăria Vălenii de Munte a acordat și acordă, în fiecare an la 9 mai (ziua orașului), titlul de cetățean de onoare, uneori post-mortem, acelor vălenarzi care s-au distins în mod deosebit în diverse domenii, ori persoanelor care și-au adus contribuția la dezvoltarea orașului și promovarea sa.

 

Orașe înfrățite

 

 

SURSA: .wikipedia.org                            AUTOR: Mihaela Dobrescu

 

 
Te invitam sa dai un like paginii de Facebook Jurnalul de Drajna:

Tag-uri:

Nu sunt Comentarii »